România are nevoie repede de un nou Guvern

Toţi analiştii contactaţi de MEDIAFAX cred că ieşirea din criză a economiei depinde în acest moment de mediul politic, care trebuie să dea dovadă de responsabilitate şi să aleagă un nou Guvern cât mai repede.

"Cred că ieşirea din criză depinde foarte mult de cât de repede vom avea un Guvern şi dacă acesta va putea îndeplini obiectivele fixate cu FMI", a afirmat economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.

El a explicat că aprobarea moţiunii de cenzură a fost "larg anticipată" pe piaţa valutară şi că este posibil ca rata de schimb să se stabilizeze.

"Cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla este să nu avem un Guvern foarte repede, ceea ce ar duce la eşuarea acordului cu FMI şi, într-un final, la adâncirea recesiunii", a încheiat Dumitru.

Şi senior economistul ING Bank România, Nicolaie Chidesciuc, crede că soluţia pentru ieşirea din criză a economiei ţine de responsabilitatea clasei politice.

"Soluţii există întotdeauna şi, din fericire, pentru România acestea sunt simple: nu ni se cere decât să ne comportăm responsabil şi să îndeplinim obiectivele asumate. (...) Un lucru bun ar fi să fie alcătuit un Guvern bun, cu susţinere în Parlament, în condiţiile în care investitorii de pe piaţă vor să vadă că există ceva predictibilitate în decizii", a precizat economistul.

El consideră că, probabil, România nu va îndeplini obiectivele fixate pentru sfârşitul acestui an, în special cea legată de deficitul bugetar.

"Scenariul cel mai optimist ar fi să ne confruntăm doar cu o întârziere a tranşei a patra din finanţarea de la FMI, în timp ce un scenariu rău ar fi continuarea incertitudinii politice, sau, mai grav, amplificarea acesteia", a încheiat economistul ING Bank România.

Pe de altă parte, Laurian Lungu, manager partner la Macroanalitica, consideră că efectele pe termen mediu ale căderii Guvernului sunt "destul de dramatice", în contextul în care probabilitatea amânării următoarei tranşe de bani de la FMI a crescut.

"Cel mai grav este că nu văd în acest moment o soluţie de ieşire din această criză economică", a spus Lungu.

În ceea ce priveşte cursul de schimb, economistul a menţionat că nicio bancă centrală din lume nu poate controla rata de schimb.

"Când incertitudinea devine prea mare, este posibil să existe ieşiri de capital, care nu pot fi anulate de intervenţia BNR", a explicat Lungu, care a menţionat că ceea ce contează este dacă situaţia de incertitudine politică se va menţine sau chiar intensifica pe termen mai mare de o lună.

Parlamentul a aprobat, marţi, o moţiune de cenzură iniţiată de PNL şi UDMR, astfel că, potrivit Constituţiei, Guvernul Boc 2 se consideră demis, fiind prima dată în perioada postrevoluţionară când o astfel de moţiune a fost aprobată.

Ulterior, preşedintele Traian Băsescu a invitat partidele la Cotroceni la consultări pentru a forma un nou Guvern.

După anunţul privind căderea Guvernului Boc 2, cursul a urcat la 4,3 lei/euro, dar a scăzut imediat la 4,29 lei/euro. Dealerii suspectează BNR că a intervenit indirect pe piaţă prin vânzare de euro, pentru a împiedica deprecierea mai abruptă a leului. Bursa nu a reacţionat la informaţia că moţinea de cenzură a trecut.

Coaliţia de guvernare formată din PSD şi PDL s-a rupt la începutul lunii octombrie, după ce PSD a anunţat demisia miniştrilor partidului ca urmare a revocării din funcţia a ministrului de Interne Dan Nica.

Ruperea coaliţiei de guvernământ a avut efecte imediat pe pieţele financiare. Cursul de referinţă anunţat de BNR a urcat cu peste 5 bani, iar bursa a înregistrat o corecţie de peste 2%.

România are un acord stand-by cu FMI pe doi ani, pentru suma de 12,95 miliarde euro, bani care intră în rezerva BNR, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.

Guvernul şi Fondul Monetar Internaţional au convenit, în luna august, asupra unui deficit de 7,3% din PIB în acest an, faţă de ţinta de 4,6% stabilită la momentul încheierii acordului stand-by, în luna martie. Noua proiecţie prevede şi o reducere a deficitului bugetar la sub 6% din PIB anul viitor.

Material realizat de Alexandra Chelu, alexandra.chelu@mediafax.ro.