România caută soluţii inovatoare pentru valorificarea gazelor din Marea Neagră

La sediul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) s-au reunit, în cadrul unui un workshop dedicat explorării posibilităţilor de dezvoltare a unui proiect pentru producerea amoniacului albastru la nivel naţional, specialişti din cadrul Ministerului Energiei, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior (ARICE) – Biroul de Promovare Comercială şi Economică Londra, companiei ROMGAZ, precum şi experţi din partea Fertilizer Industrial Services, respectiv Dan Cojocaru – Ammonia process safety expert şi Bogdan Bretescu – Reliability & Maintenance Advisor.

Discuţiile au debutat cu un schimb de idei referitoare la identificarea celor mai bune variante de a exploata, cât mai profitabil pentru România, gazele din Marea Neagră. O soluţie cu beneficii majore pentru România ar putea-o reprezenta un astfel de proiect de producere a amoniacului albastru.

Potrivit unui comunicat transmis marţi de MEAT, acest tip de amoniac obţinut printr-un procedeu inovator de capturare şi stocare a carbonului poate repune România într-o poziţie favorabilă şi pentru relansarea producţiei de îngrăşăminte chimice, dând astfel o considerabilă valoarea adăugată gazului românesc.

„Avantajele principale ale României sunt reprezentate de faptul că dispune de gaz natural din producţia proprie, de resursa umană calificată şi existenţa unei tradiţii industriale în domeniu dar mai ales, de posibilitatea de captare şi stocare a dioxidului de carbon în rezervoarele de gaz natural epuizate, existând premise de export atât în Uniunea Europeană, cât şi Japonia sau Coreea de Sud”, transmite, marţi, MEAT, într-un comunicat de presă.

„Cred că împreună putem să identificăm proiecte care să valorifice gazul românesc! Am iniţiat, astfel, un dialog tehnic pentru a coagula eforturile şi pentru a explora oportunităţile privind amoniacul albastru, pe baza expertizei fiecărui participant la discuţii. În prezent, observăm un dezechilibru macroeconomic în balanţa comercială a fertilizatorilor. Mai mult, este cunoscut faptul că, pentru producţiile poluate de CO2, inclusiv cele din industria de îngrăşăminte, vor fi impuse taxe suplimentare la nivelul UE, ceea ce va face importurile mai costisitoare. Dacă valorificăm resursele de gaze naturale din România, ţara noastră va avea de câştigat din punct de vedere economic. Nu trebuie să uităm, totodată, că avem un avantaj istoric în industria petrolieră, Ploieştiul găzduind prima rafinărie din lume. Astfel, stocarea carbonului ar putea fi o soluţie viabilă”, a declarat ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului, Ştefan-Radu Oprea.

Factorii de creştere a cererii pentru un astfel de produs se referă, spre exemplu, la întrebuinţările din agricultură sau la generarea de energie în regiunile cu resurse regenerabile sau cu teren limitat. Totodată, amoniacul poate fi folosit drept combustibil pentru transportul maritim, putând fi utilizat în calitate de purtător de hidrogen pentru a transporta energie curată pe distanţe mari.

„În prezent, această tehnologie se află încă în etape de început, fiind necesară o analiză cost-oportunitate. Cu toate acestea, trebuie să privim în perspectivă şi, treptat, în funcţie de ingredientele de care dispunem, să construim un proiect. De altfel, consider că amoniacul albastru poate fi cea mai bună soluţie de tranziţie la un viitor «verde». Şi, în acest sens, există şi potenţial de atragere a investitorilor”, a mai declarat ministrul Ştefan-Radu Oprea.

Un potenţial punct de plecare, conform experţilor, ar putea fi la combinatul chimic de la Turnu Măgurele. Locaţia este avantajoasă şi permite, astfel, un proces de reconstrucţie rapid. Există deja un port propriu, capacităţi de stocare, acces la căi ferate şi rutiere, precum şi o suprafaţă mare de teren disponibil. Totodată, uzina de îngrăşăminte chimice, deşi relativ mică (emite 317.000 tone/an), este situată ideal pentru a se integra în clusterul propus în sud-vest. Dezvoltarea proiectului ar putea dura între 3 şi 5 ani, iar finalizarea acestuia ar putea coincide cu începerea extracţiei de gaze din Marea Neagră.

În primă instanţă, pentru dezvoltarea unei strategii, menită să fundamenteze proiectul privind amoniacul albastru, este necesară o etapă de evaluare şi planificare. Ulterior, se va avea în vedere infrastructura şi consolidarea capacităţilor, cercetarea şi dezvoltarea, inclusiv a forţei de muncă, precum şi expansiunea pieţei interne şi promovarea exporturilor. La final vor fi stabiliţi indicatorii de performanţă pentru monitorizare, fiind stabilite şi standardele de mediu, practicile durabile şi managementul carbonului. În context, s-a explorat posibilitatea ca un prim pas să fie realizat de MEAT, prin comandarea unui studiu de prefezabilitate. Concomitent, ROMGAZ intenţionează să realizeze o analiză referitoare la structura geologică a zăcămintelor, respectiv la capacitatea de înmagazinare a CO2 în România.

S-a agreat, la finalul întâlnirii avute luni, constituirea unui grup de lucru, a cărui activitate va fi coordonată de MEAT. Din componenţa acestuia vor face parte reprezentanţi ai Ministerului Energiei, Ministerul Mediului şi ROMGAZ, alături de consultanţii Fertilizer Industrial Services. Totodată, vor fi transmise invitaţii de participare şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului, CONPET şi OMV Petrom.