Costul cu forţa de muncă din România a înregistrat o creştere semnificativă în primul trimestru al anului 2024 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023.
Conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică, creşterea procentuală a acestui indicator în T1 din 2024 faţă de T1 din 2023 a fost de 16,4%, cea mai mare creştere din Uniunea Europeană în această perioadă.
În spatele acestei creşteri a costului cu forţa de muncă stă decizia autorităţilor de a creşte salariul minim pe economie. În 2023, salariul minim pe economie a crescut de două ori, la începutul anului şi în luna octombrie, iar în 2024 a urmat o nouă creştere, una ale cărei efecte nu se văd încă.
Media creşterii la nivelul Uniunii Europene este de 5,4%, ceea ce arată un ritm de creştere moderat al costurilor cu forţa de muncă pe ansamblul blocului european.
De asemenea, statisticile europene arată o diversitate semnificativă între statele membre, reflectând diferenţele regionale în ceea ce priveşte economia, politicile salariale şi inflaţia.
Aşadar, ţările din Europa de Est şi Sud-Est, cum ar fi România, Bulgaria, Croaţia şi Polonia, au înregistrat cele mai mari creşteri ale costului cu forţa de muncă, toate depăşind pragul de 14%. Acest lucru poate reflecta o creştere rapidă a salariilor, presiuni inflaţioniste, dar şi o cerere mare de forţă de muncă în aceste regiuni, care au înregistrat şi o dezvoltare economică accelerată în ultimii ani.
Ţările din Europa Centrală şi de Vest, cum ar fi Austria, Germania şi Olanda, au avut creşteri moderate, între 5% şi 10%. Aceste economii, mai dezvoltate şi mai stabile, par să înregistreze o creştere mai temperată a costurilor cu forţa de muncă, în conformitate cu o piaţă a muncii deja matură şi cu o inflaţie mai controlată.
Ţările nordice şi vestice, cum ar fi Suedia, Finlanda, Italia, Franţa şi Danemarca, au raportat cele mai mici creşteri, sub 4%.