În general, economiile sud-est europene, dependente într-o mare măsură de finanţare externă, vor întâmpina dificultăţi în încercarea de a se sustrage impactului limitării creditelor la nivel global, a declarat pentru Reuters Shigeo Katsu.
Nu numai România, ci şi ţările baltice sunt deosebit de vulnerabile la criza creditelor, potrivit lui Katsu.
În ceea ce priveşte statele balcanice în general, reprezentantul Băncii Mondiale a afirmat că, până în prezent, limitarea volumului de credite la nivel mondial, cauzată de problemele apărute pe piaţa creditelor ipotecare din SUA, nu a afectat încă această regiune, unde avansul economic s-a plasat la un nivel ridicat în ultimii ani iar economiile încearcă să îndepărteze urmele comunismului.
Cu toate acestea, băncile centrale din regiune trebuie să îşi menţină vigilenţa şi să aibă în vedere implementarea unor condiţii mai severe de creditare, pentru a răspunde riscurilor aferente limitării împrumuturilor.
"Toată lumea este îngrijorată, întrucât lichidităţile de pe pieţele financiare şi de capital ale Uniunii Europene au început să se epuizeze şi este preocupată de mijloacele prin care ar trebui evaluate riscurile", a declarat Katsu.
Sistemele financiare care nu sunt foarte complexe şi care sunt dirijate într-o mare măsură de împrumuturile din străinătate sunt, în mod evident, cele mai vulnerabile, a adăugat el.
Ţările în proces de integrare în economia mondială şi, în special, în economia Uniunii Europene, ar putea fi cel mai puternic afectate.
"Ar fi foarte bine dacă ar putea scăpa, dar nu cred că vor reuşi, ci vor fi atinse (de limitarea creditelor – n.r.)", a afirmat Katsu.