România, mai pregătită decât Hong Kong şi Germania pentru Internetul viitorului

Primele şase poziţii sunt ocupate de Coreea de Sud, Japonia, Letonia, Suedia, Bulgaria şi Finlanda, în timp ce pe locurile 8-14 se situează Lituania, Olanda, Hong Kong, Germania, Portugalia, Danemarca şi Islanda, potrivit unui studiu realizat de Said Business School din cadrul Universităţii Oxford (Marea Britanie), care evaluează calitatea conexiunilor broadband (bandă largă) din 72 de state şi 239 oraşe.

Studiul a scos în evidenţă că Bucureştiul se plasează pe locul 16 din 38 în clasamentul oraşelor ale căror conexiuni broadband le permit să devină "inteligente şi conectate".

"Seul este oraşul cu cel mai bun scor, iar Japonia are cele mai multe oraşe cu cel mai ridicat scor în privinţa calităţii conexiunilor broadband", a declarat directorul general al Cisco România, Cristian Popescu, într-o conferinţă de presă.

În topul primelor zece oraşe după calitatea conexiunii mai intră Nagoya, Yokohama, Osaka, Riga, Tokyo, Uppsala, Malmo, Hamburg şi Goteborg.

Popescu a spus că studiul reafirmă corelarea pozitivă dintre poziţia de lider în domeniul conexiunilor broadband şi economiile bazate pe inovaţie.

"Multe economii emergente fac salturi uriaşe concentrându-se pe furnizarea celor mai bune conexiuni broadband în oraşele lor, recunoscând impactul acestora asupra economiei", a mai spus Popescu.

Potrivit studiului, calitatea conexiunilor mobile broadband s-a îmbunătăţit semnificativ, 10% dintre utilizatori bucurându-se deja de experienţe de calitate semnificative comparativ cu cele ale conexiunilor fixe.

Suedia, Danemarca şi Statele Unite ale Americii sunt lideri în clasamentul conexiunilor broadband mobile, iar România ocupă locul 16.

"Modelele de consum rezidenţial pentru conexiunile în bandă largă încep să varieze, o reşedinţă obişnuită necesitând peste 2 Mbps şi consumând aproximativ 20GB pe lună, în timp ce o casă inteligentă şi conectată are nevoie de peste 20Mbps şi consumă 500GB pe lună", a arătat şeful Cisco România.

Studiul din acest an a analizat 40 milioane de înregistrări care provin din teste reale executate de utilizatorii de Internet din 72 de state şi 239 de oraşe şi zone rurale la www.speedtest.net (Ookla), între mai-iunie 2010.

"În 2010, echipa a reanalizat relaţia dintre calitatea conexiunilor şi numărul acestora, combinând analiza cu peste 40 de factori socio-economici. Această nouă analiză a confirmat multe din presupunerile din trecut, însă a scos în evidenţă şi multe lucruri noi", a spus Popescu.

Cele mai recente date ale Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) arată că numărul de conexiuni de acces fix la Internet în bandă largă a ajuns la 2,8 milioane la finele anului 2009, în creştere cu 12,4% faţă de 2008,

În cazul conexiunilor broadband la puncte mobile active, creşterea a fost una spectaculoasă, de aproximativ 65%, de la 1,5 milioane la finalul anului 2008 la 2,5 milioane de conexiuni în decembrie 2009, potrivit ANCOM.

Termenul de bandă largă (broadband) este utilizat pentru a descrie accesul la Internet de mare viteză, respectiv 144 kbps, conform ANCOM.