România nu se mai poate dezvolta fără fundamentarea unui nou model de creştere economică

Epuizarea capitalului care asigură creşterea extensivă prin utilizarea cantitativă a factorilor de producţie nu a fost compensată în perioada 2009-2012 de intensificarea utilizării celorlalţi factori de creştere.

Potenţialul de creştere s-a diminuat de la 5-6% la 1-2% din cauza neadoptării reformelor economice şi a măsurilor adecvate care să iasă din tiparul austerităţii.

Situaţia economică actuală se caracterizează printr-un dezechilibru microeconomic la nivelul economiei reale, dar şi printr-un echilibru macroeconomic precar şi instabil, obţinut prin măsuri dure de "consolidare" fiscală şi îndatorare exagerată, ce se reduce la un deficit bugetar scăzut şi la o creştere economică ce oscilează în jurul lui zero.

Între 2000 şi 2008 creşterea economică a fost substanţială, dar finanţată prin intrări masive de capitaluri străine (în medie în jur de 16 miliarde de euro anual între 2004 şi 2008) şi orientate, în general, spre domenii care nu au generat progres tehnologic şi fenomene de antrenare a mediului economic.

Dimensiunea cantitativă a capitalurilor a crescut foarte mult în comparaţie cu cea a factorilor intensivi (capital uman, productivitate, progres tehnologic ş.a.) şi s-a decuplat de dimensiunea lor calitativă. În momentul în care dimensiunea exagerată a capitalului străin s-a redus dintr-o dată (sudden stop), resortul economiei s-a contractat brusc, iar măsurile luate de autorităţi au fost de austeritate, prociclice şi au vizat tot dimensiunea lor cantitativă.

Citeşte continuarea materialului pe www.zf.ro