România, o ţară pe care în 20 de ani politicienii au trimis-o la coada Europei Centrale şi de Est

În Cehia nu există niciun kilometru de drum nepavat, iar în Bulgaria, cel mai sărac stat al Uniunii Europene, 99% dintre drumuri sunt asfaltate, potrivit ZF.

În anul 2009, în Europa Centrală şi de Est numărul total de kilometri de autostradă nu reprezintă decăt un sfert din totalul celor din Germania.

Nici în ceea ce priveşte infrastructura feroviară statele din regiune nu stau mai bine. În ultimii ani însă, Guvernele estice au început să investească masiv în acest sector, pentru a ajunge la standardele europene.

Criza financiară de la nivel mondial şi criza datoriilor din Europa au lăsat Guvernele Europei Centrale şi de Est strâmtorate.

Autorităţile din aceste state au fost nevoite să reducă volumul investiţiilor publice din lipsă de bani la bugetul de stat.

Ce se întâmplă însă cu infrastructura, un subiect-cheie pentru toate statele din regiune, nu doar pentru România, care este codaşă.

Infrastructura ţărilor din Occident este un model pe care surorile mai sărace din Est şi-au propus să îl copieze încă de dinainte de aderarea la Uniunea Europeană.

Astfel, chiar dacă unele state sunt încă în recesiune, iar altele acum îşi revin din criză, investiţiile în infrastructură continuă să fie prioritare.

Pentru că statele nu mai au la fel de mulţi bani să investească, parteneriatele public-privat (PPP) au devenit o alternativă plauzibilă. PPP-urile sunt însă la început de drum, nu multe astfel de proiecte fiind finalizate în regiune.

În 1990, cănd a căzut Cortina de Fier, ţările din Europa Centrală şi de Est aveau o infrastructură feroviară dezvoltată însă învechită după standardele vestice, iar la capitolul autostrăzi erau în stadiu incipient.

Acum, după 20 de ani de capitalism, autostrăzile din Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria şi România nu dau, "puse cap la cap", decăt circa 3.100 de kilometri, un sfert din totalul kilometrilor de autostradă din Germania.

România stă cel mai rău la acest capitol, cu doar 321,3 kilometri de autostradă construiţi în decurs de mai bine de 40 de ani - autostrada A1, care are o lungime de 128 km şi leagă Bucureştiul de Piteşti, a fost prima construită în România în perioada 1968-1973 şi a fost refăcută în 2000.

Până în 2012, autorităţile de la Bucureşti mai promit finalizarea a 800 de kilometri.

La nivel regional, cel mai bine stă Polonia, cea mai mare economie din Europa Centrală şi de Est (310 mld. euro în 2009, potrivit FMI). Cu o suprafaţă mai mare decât cea a României, Polonia are 837 de kilometri de autostradă şi o reţea de peste 420.000 de kilometri de drumuri, dintre care circa 70% asfaltate.

Polonia are în prezent 837 km de autostradă finalizaţi, la care se adaugă alţi 420 aflaţi în construcţie şi alţi 714,5 km la care se va începe să se lucreze în 2010. Între anul 2000 şi 2009 au fost
construiţi 476 km, de două ori mai mulţi kilometri decât a construit Romănia în aceeaşi perioadă (190 km), în timp ce între 1990 şi 2000 au fost realizaţi doar 150 km de autostradă. Polonia avea deja în anul 1990 circa 211 kilometri de autostradă.

"Polonia are în plan construirea a 1.000 km de autostradă şi 1.500 km de drumuri expres până în 2015, pentru a atinge targetul de a avea 2.000 km de autostrăzi şi 2.500 km de drumuri expres. Anul acesta vom cheltui 7 miliarde de euro (suma de 5 ori mai mare decât cea alocată de România - n.red.) pentru investiţia în drumuri, urmând ca anul viitor să alocăm 10,2 miliarde de euro pentru investiţii în infrastructură", declara pentru ZF în urmă cu căteva luni Piotr Pastuszak, ofiţerul de presă al ministerului infrastructurii din Polonia.

În ceea ce priveşte infrastructura feroviară, a 12-a ca lungime din lume, aceasta este mai dezvoltată în vestul şi nordul ţării şi mai puţin în est. În Polonia se regăseşte şi singura linie de cale ferată de mare viteză din regiune, Centralna Magistrala Kolejowa (Ruta Feroviară Centrală), care face legătura între Varşovia şi Cracovia şi Katowice. Aceasta are o lungime de 223 de kilometri şi a fost construită în anii '70.

Ceva mai la est, în Ungaria se găsesc circa 696 de kilometri de autostradă şi 160.000 de kilometri de drumuri, dintre care însă doar 43% asfaltaţi, potrivit CIA Factbook.

La sfârşitul anului 2008, preşedintele Băsescu îi critica pe vecinii unguri, despre care spunea că au ajuns în criză deoarece s-au împrumutat foarte mult pentru a construi autostrăzi.

Băsescu afirma la acel moment că România nu va ajunge în aceeaşi situaţie financiară dificilă deoarece noi nu ne-am împrumutat pentru proiecte de infrastructură.

Timpul avea să îl contrazică. România a intrat în recesiune, din care nu a reuşit să iasă încă, în timp ce Ungaria începe să îşi revină.

Guvernul de la Budapesta a anunţat în 2009 că intenţiona să investească până la jumătatea anului acesta 1.800 mld. forinţi (6,57 mld. euro) în construirea a 400 km de şine de cale ferată, 350 km de
drumuri, 267 de şcoli şi 24 de spitale.

Acest plan făcea parte dintr-un program anticriză mai amplu, menit să creeze slujbe şi să anime sectorul de construcţii, pentru a scoate economia din recesiune.

Cehia a reuşit să iasă din recesiune anul trecut în trimestrul trei. Cea mai mică ţară din regiune ca suprafaţă, însă cu una dintre cele mai puternice economii, Cehia are şi una dintre cele mai bune infrastructuri din Europa Centrală şi de Est. Cu 727 de kilometri de autostradă şi cu toate drumurile asfaltate, Cehia se apropie de standardele vest-europene.

Bulgaria, o ţară cu o suprafaţă de circa două ori mai mică decăt cea a României, are un total de 459 km de autostradă, 212 aeroporturi, dintre care 132 cu piste asfaltate, şi mai bine de 4.000 km de cale ferată. Situată la intersecţia mai multor rute internaţionale de transport atât terestre, cât şi maritime şi fluviale, Bulgaria asigură legăturile între trei continente: Europa, Asia şi Africa.

Mai mult, teritoriul statului balcanic este traversat de cinci dintre cele zece coridoare paneuropene de transport, care asigură legătura între diverse colţuri ale bătrânului continent.

Guvernul de la Sofia a alocat pentru proiectele din infrastructură în perioada 2007-2015 7,5 miliarde de euro. Către infrastructura rutieră se va îndrepta cea mai mare parte a acestor fonduri, 5,3 miliarde de euro.

Pentru a-şi îmbunătăţi starea infrastructurii, Bulgaria se bazează şi pe banii de la Uniunea Europeană. Până în 2013, statul balcanic vrea să ia 2 miliarde de euro sub formă de ajutor pentru sectorul transporturilor, bani pe care îi va utiliza pentru reabilitarea celor cinci coridoare paneuropene ce traversează ţara.

Până în prezent Guvernul de la Sofia a accesat doar 2,5% din aceste fonduri, restul fiind blocate de autorităţile europene deoarece nu există proiecte concrete şi din cauza nivelului ridicat de corupţie.

Statele din Est mai au de construit mulţi kilometri de drumuri şi autostrăzi, şi mai au de reabilitat kilometri de cale ferată până să îi ajungă din urmă pe occidentali.