România, pe locul 5 în Europa după ponderea economiei subterane în PIB în 2008

Studiul analizează structura şi impactul economiei subterane şi evaluează rolul pe care îl pot avea plăţile electronice în reducerea acesteia. Schneider este profesor în Economie şi şef de catedră al Departamentului de Economie din cadrul Universităţii Johannes Kepler din Linz, Austria.

Economia subterană din România a reprezentat 33% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2008, respectiv 46 miliarde euro.

Singurele state membre ale Uniunii Europene care deţin cote mai ridicate al economiei subterane în PIB sunt Letonia şi Bulgaria, cu rate de 36%, şi Estonia şi Croaţia, cu 35%.

"Din cauza prezenţei extinse în cadrul economiei, măsurile tradiţionale de contracarare a economiei subterane nu mai sunt suficiente. Prin combaterea unuia dintre factorii care încurajează economia gri, şi anume legătura dintre numerar şi economia gri, guvernul poate reduce economia subterană cu 10% până la 15%, ceea ce reprezintă un total de 5-7 miliarde euro", se arată într-un comunicat al Visa.

România înregistrează valori ridicate ale economiei subterane în majoritatea industriilor.

Astfel, în producţie, construcţii, comerţ (distribuţie, dar şi retail), economia subterană depăşeşte o treime din contribuţia la PIB a sectorului, dar aceasta este mult mai extinsă în alte domenii precum transport, hoteluri sau restaurante.

"Cazurile tipice ţin de deţinerea mai multor locuri de muncă, dintre care o parte sunt la negru, larga răspândire a muncii şi plăţii la negru în domeniul serviciilor: de la zugrăvit, îngrijirea copiilor, meditaţii şcolare, servicii medicale, mergând până la dezvoltarea de pagini web. De regulă, în aceste domenii, majoritatea salariilor sunt plătite în numerar. Un alt exemplu vine din industria turismului, unde există un număr mare de locuri de cazare neînregistrate în staţiunile de pe litoral, în staţiunile montane cât şi în Deltă", se mai arată în comunicat.

Studiul mai arată că România prezintă o serie de caracteristici specifice care încurajează dimensiunea şi sfera de aplicare a economiei subterane, printre care nivelul ridicat al contribuţiilor sociale plătite de angajator şi de angajat, cadrul legislativ complex şi instabil care îngreunează plata impozitelor, angajările la negru din cauza ratei ridicate a şomajului din perioada de tranziţie, menţinerea agriculturii de subzistenţă, lucrători slab calificaţi, şi în consecinţă o răspândire largă a sărăciei şi a salariilor mici, precum şi numărul mare de IMM-uri implicate în economia subterană.

"Datele arată că măsurile tradiţionale de combatere a economiei subterane nu mai sunt suficiente pentru a lupta împotriva muncii la negru în special, iar economia subterană, în general, se dovedeşte a fi dificil de limitat. Pe de o parte, realizarea unor controale eficiente presupune existenţa unui aparat de stat supradimensionat şi costisitor. Pe de altă parte, un număr mai mare de controale este riscant, pentru că activităţile economice ar putea fi astfel determinate să treacă la economia subterană" a declarat Cătălin Creţu, director general pentru România la Visa Europe.

Pe de altă parte, economia bazată pe cash favorizează economia subterană, întrucât plăţile în numerar reprezintă soluţia cea mai la îndemână pentru păstrarea anonimităţii tranzacţiilor, conform studiului Visa.

În plus, concluziile studiului confirmă că există o legătură strânsă între prevalenţa plăţilor în cash şi mărimea economiei subterane dintr-o ţară. Economiile cu un număr redus de plăţi electronice pe cap de locuitor, cum este şi România, au un nivel ridicat al economiei subterane, spre deosebire de ţările unde plăţile electronice sunt mult mai răspândite, cum ar fi Marea Britanie şi Austria.

De asemenea, gradul redus de bancarizare din România favorizează economia subterană, potrivit studiului.