România, pe locul 63 din 179 de ţări după indicele libertăţii economice

România împarte locul 63 cu Franţa, care are acelaşi punctaj, şi este încadrată de Portugalia (64,4) şi Arabia Saudită (64,1).

Indicele libertăţii economice plasează România mai sus în clasament decât state precum Tailanda, Turcia, Polonia (singura economie europeană care nu a intrat în recesiune), Africa de Sud, Grecia, Italia, Bulgaria, Croaţia, Egipt, Brazilia, India, China, Rusia sau Argentina, însă economia românească este devansată în top, pe lângă majoritatea economiilor dezvoltate din Vest, şi de state precum Georgia, Botswana, Uruguay, Cehia, Slovacia, Ungaria, Letonia, Slovenia, Israel, Columbia, Panama, Trinidad Tobago sau Jamaica.

Indicele este calculat după zece criterii. România a înregistrat îmbunătăţiri pentru cinci dintre acestea, patru s-au înrăutăţit, iar unul a stagnat faţă de 2009, se arată în raportul Heritage Foundation.

Astfel, libertatea comercială, libertatea de a investi, drepturile de proprietate, libertatea faţă de corupţie şi libertatea muncii s-au îmbunătăţit în România în acest an, libertatea financiară are un scor similar cu cel din 2009, iar libertatea de afaceri, libertatea fiscală, cheltuielile publice şi libertatea monetară au scoruri uşor sub cele de anul trecut.

Clasamentul libertăţii economice pentru 2010 este condus, ca de obicei, de Hong Kong şi Singapore, care au obţinut 89,7, respectiv 86,1 din scorul maxim de 100 de puncte.

Topul primelor zece ţări din lume după libertatea economică în 2010 este completat de Australia, Noua Zeelandă, Irlanda, Elveţia, Canada, Statele Unite, Danemarca şi, respectiv, Chile.

Alte clasări notabile în top sunt Marea Britanie (locul 11), Luxemburg şi Olanda (14, respectiv 15), Japonia (19), Austria şi Germania (22, 23), Cipru (24), Spania (36), Mexic (41), Emiratele Arabe Unite (46), sau plasarea celor patru mari economii emergente "BRIC", Brazilia, Rusia, India şi China, sub locul 110.

Libertăţile economice s-au redus abrupt pe parcusul anului 2009, în urma cheltuielilor publice masive şi intervenţiilor guvernamentale pentru salvarea unor bănci şi companii de la faliment, în contextul crizei globale, iar trendul ar putea pune în pericol perspectivele economiei mondiale, notează Reuters.