România, pe locul al treilea în regiune la credite neperformante, iar situaţia se înrăutăţeşte

Astfel, potrivit unei analize a Capital Economics, nivelul creditelor neperformante din sistemul bancar românesc, de 17,5% din sold, este depăşit numai de cele din Lituania (19,2%) şi Letonia (17,9%).

Conform analiştilor londonezi, o piaţă intră în "zona fierbinte" încă de la împrumuturi neperformante de numai 7,5% din total.

Cel mai scăzut nivel al indicatorului se regăseşte în Turcia şi Cehia, ambele cu 4,9%, situaţii bune fiind întâlnite şi în Estonia (5,6%) şi Slovacia (5,8%).

Dintre ţările aflate în "zona fierbinte", cel mai bine stau Polonia (7,6%), Bulgaria şi Ungaria (7,8% fiecare).

Însă, în timp ce în majoritatea statelor creditele neperformante dau semne că au ajuns la vârf, sau chiar au început să scadă în cazul Turciei, România se numără printre excepţiile de la acest trend, alături de Ungaria, unde situaţia este însă mult mai gravă.

"În timp ce creditele neperformante dau semne că au ajuns la vârf în majoritatea ţărilor şi scad în Turcia, există unele excepţii. În particular, numărul creditelor aflate pe lista de supraveghere (aproape de a intra la neperformante) a crescut puternic în Ungaria în ultimele luni şi a ajuns acum la 12% din sold. Este valabil şi pentru România, însă situaţia de aici este mult mai puţin gravă. Motivul comun este nivelul ridicat de creditare în valută din ambele ţări", se arată în analiza citată.

Sistemul bancar din România este în "zona fierbinte" şi în ceea ce priveşte nivelul creditării în valută, de 62,1% din sold, situaţie similară cu cea din Ungaria (63,6%). Ţările baltice conduc însă detaşat la acest capitol, cu 92,4% în Letonia, 88,9% în Estonia, respectiv 74,4% în Lituania. Se poate observa însă că în Estonia, deşi creditarea în valută este foarte populară, împrumuturile neperformante nu sunt un motiv de îngrijorare pe această piaţă, fiind la unul dintre cele mai reduse niveluri din regiune.

În mod firesc, Slovacia se laudă cu împrumuturi în valută de numai 0,9% din sold, de departe cel mai scăzut nivel din regiune, datorat însă apartenenţei ţării la zona euro, singurul stat din analiza Capital Economics care se bucură de acest statut.

Cehia şi Turcia sunt de asemenea relativ izolate de fluctuaţiile de pe pieţele valutare, cu procente de 14,7%, respectiv 22,2% ale creditului în monedă străină în soldul total.

În Polonia, lăudată pentru promovarea creditelor în monedă locală, măsură care a apărat economia autohtonă de şocurile externe din timpul crizei, nivelul împrumutuirlor în valută este de 29,9%, similar cu cel din Rusia, de 29,3%.

Revenind în România, Capital Economics notează că există o ameninţare serioasă ca, în cazul unei noi escaladări a crizei din Grecia, băncile elene să reducă finanţarea subsidiarelor de pe piaţa românească şi din Bulgaria. Situaţia este însă mai gravă pentru vecinii de la sud de Dunăre, unde băncile au o datorie externă pe termen scurt de 16,5% din PIB, faţă de 5,3% din PIB în România.