România, pe locul al treilea în UE după creşterea costurilor cu forţa de muncă în primul trimestru

Costurile totale cu forţa de muncă includ cheltuielile legate de salarii şi cele nesalariale, dar nu cuprind stimulentele sau cheltuieli precum cele referitoare la recrutare, pregătire, calificare sau echipament.

În industrie, România a înregistrat un avans de 4,5% al costurilor cu forţa de muncă, respectiv 4,5% costuri salariale şi 4,4% nesalariale. În sectorul construcţiilor toţi indicatorii au urcat cu 0,1%. Serviciile au consemnat o creştere de 5,3% a costurilor totale şi a celor salariale, în timp ce alte costuri s-au majorat cu 5,2%.

În zona euro, costurile anuale cu forţa de muncă au crescut cu 2,6% în primul trimestru.

În rândul statelor care au raportat date, cele mai mari creşteri au fost înregistrată în Bulgaria (7,8%), Ungaria (5,6%) şi România, în timp ce doar Grecia (-6,8%) şi Irlanda (-2,2%) au anunţat scăderi. Patru state nu au raportat date, respectiv Belgia, Danemarca, Italia şi Marea Britanie.

Eurostat defineşte prin cheltuieli salariale remuneraţiile directe, bonusurile şi alocaţiile plătite în numerar sau în natură de angajator unui angajat în schimbul muncii prestate, plăţi pentru concedii şi către schemele de economii ale angajaţilor şi plăţi în natură precum alimente, combustibil, maşina companiei şi altele.

Costurile nesalariale includ contribuţiile sociale plătite de angajatori, taxe de angajare considerate costuri cu forţa de muncă, excluzând subvenţiile care au ca scop acoperirea integrală sau parţială a costurilor cu remuneraţia directă a angajatului.