România, Polonia şi Cehia ar putea fi nevoite să crească importurile de energie în următorii 10 ani

Proiectele de construcţie a unor centrale nucleare în Europa Centrală şi de Est sunt întârziate sau chiar anulate din cauza deficitului de finanţare şi a incertitudinilor legate de preţul energiei.

Acest fapt pune în pericol aprovizionarea cu energie a ţărilor din regiune şi planurile de închidere a centralelor poluante care funcţionează cu cărbune.

Investitorii se retrag din aceste proiecte, îngrijoraţi că viitoarele preţuri ale energiei nu le vor aduce un profit bun.

Multe ţări din regiune au intenţionat să majoreze capacitatea de producţie a energiei nucleare, pentru a-şi asigura o aprovizionare constantă şi pentru a putea respecta ţintele Uniunii Europene privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

Proiectele sunt întârziate de costurile mari, scăderea interesului companiilor din energie şi incertitudinile privind preţul certificatelor de dioxid de cabon.

Săptămâna trecută, grupurile GDF Suez, RWE şi Iberdrola s-au retras din proiectul de construcţie, până în 2017, a două noi reactoare la centrala de la Cernavodă. Grupul CEZ a renunţat la proiect în 2010.

În proiect au mai rămas doar doi parteneri străini, ArcelorMittal şi Enel, iar România va căuta noi investitoi, fiind foarte probabil ca acest fapt să întârzie lucrările.

Bulgaria, Cehia şi Polonia înregistrează de asemenea întârzieri ale planurilor de construcţie sau de extindere a capacităţilor nucleare.

"Investiţiile în noi capacităţi de generare a energiei trebuie să apară, acestea trebuie construite şi asta chiar acum", a declarat Michael Labelle, expert independent în energie din Budapesta.

El a arătat că există mai mulţi factori negativi care descurajează aceste proiecte, respectiv problema finanţării, guvernele fiind mai puţin dispuse să investească, în timp ce planurile UE ca preţurile să fie competitive sporesc nesiguranţa legată de nivelul acestora în viitor.

În Lituania, eşecul de a atrage investitori l-a determinat pe preşedintele statului să afirme că este nevoie de o regândire a alternativelor.

În Cehia, grupul CEZ, cea mai mare companie de utilităţi din Europa Centrală, a amânat în 2010 o licitaţie pentru extinderea centralei nucleare de la Temelin.

Autorităţile din Slovenia ar fi trebuit să aprobe anul trecut construcţia unei a doua centrale nucleare, dar acest fapt nu a avut loc.

Croaţia este improbabil să decidă înainte de 2012 dacă să participe împreună cu Slovenia sau Ungaria la construcţia unei noi centrale sau să construiască o a doua astfel de unitate pe teritoriul său.

Polonia obţine cea mai mare parte din energie pe bază de cărbune şi vrea să construiască o centrală nucleară, dar a avut dificultăţi în găsirea de lucrători calificaţi dar şi în modificarea legislaţiei.

"Lumea s-a schimbat. Toată lumea este ceva mai precaută când este vorba de cheltuieli mari. Aceste proiecte sunt mai complexe decât în trecut. Interesul pentru risc este mai scăzut, aşa încât numărul de parteneri este mai mare", a declarat Stephan Werthschulte, şeful departamentului de cercetări în domeniul generării energiei la compania de consultanţă Accenture.

România, unde aproape toată producţia de energie este în proprietatea statului, estimează că trebuie să închidă sau să înlocuiască o treime din centralele vechi, până în 2020.

Cererea de energie ar urma, potrivit estimărilor, să se majoreze până atunci cu 2% pe an.

Cu excepţia unor mici centrale hidroelectrice, România a construit ultima unitate de producţie de energie în 2007, când a intrat în funcţiune al doilea reactor nuclear de la Cernavodă, de 706 megawaţi.

Ministerul Economiei aşteaptă să vadă dacă partenerii rămaşi, Enel şi ArcelorMittal, vor fi interesaţi de mai multe acţiuni la viitoarele două unităţi, iar apoi va lansa o licitaţie pentru noi investitori.

Potrivit planurilor iniţiale ale Guvernului, construcţia celor două reactoare ar fi trebuit să înceapă în 2009 şi să se încheie în 2014-2015. În 2009 termenele pentru începerea şi finalizarea lucrărilor au fost extinse până în 2011-2012, respectiv 2016-2017.

Procedurile de atragere a investitorilor pentru construcţia unităţilor 3 şi 4 au început în 2006. Unitatea de la Cernavodă este singura centrală nuclearelectrică din România.