România riscă sancţiuni pentru producţia intensivă de metan din industria minieră

Conform analizei, România nu are planuri pentru a aborda problema emisiilor de metan asociate exploatării cărbunelui. Până anul viitor, acest lucru va face ca România să nu se conformeze noilor norme UE privind metanul, punând în pericol obiectivele climatice ale UE.

Regulamentul UE privind metanul, aprobat în luna mai, va impune ţărilor UE şi industriei combustibililor fosili să măsoare şi să raporteze emisiile de metan şi să le reducă. Aceasta include industria cărbunelui, cel mai mare emiţător de emisii de metan din producţia de energie a UE. Cu toate acestea, analiza arată că România a produs aproximativ 200.000 de tone de huilă în cel mai recent an cu date disponibile (2022), dar nu are planuri în vigoare pentru a aborda problema metanului asociat cu aceasta.

„Producţia de cărbune a României are un cost ridicat pentru climă. Când vor intra în vigoare noile norme ale UE, România va trebui să abordeze rapid această problemă sau va fi sancţionată", a declarat analistul Sabina Assan.

Compania de stat din România, Complexul Energetic Valea Jiului (CEVJ), a extras huila analizată de sursa citată.

Minele exploatate de CEVJ sunt mine subterane vechi, care emit foarte mult metan raportat la cantitatea de cărbune pe care o produc. Potrivit analizei, cărbunele produs de aceste mine emite în medie de trei ori mai mult metan decât limita UE care va fi introdusă în 2027 (14,9 tone de metan pe kilotona de cărbune faţă de limita iminentă de 5).

România a stabilit un obiectiv de închidere a minelor de cărbune pentru 2030, însă CEVJ şi-a intensificat extracţia de cărbune în 2024, de la 500 la 700 de tone pe zi în ianuarie, propunându-şi să atingă 2.000 de tone pe zi până în luna iunie a aceluiaşi an.

Metanul, un puternic gaz cu efect de seră, continuă să crească în ritmuri record şi este responsabil pentru aproximativ 47% din încălzirea observată la nivel global în perioada 2010-2019. Deşi metanul poate fi emis şi din agricultură şi din alte surse, mineritul cărbunelui este cea mai mare sursă de scurgeri de metan din sectorul energetic românesc.

Pentru a aborda impactul metanului asupra climei, UE a introdus în luna mai noi norme denumite Regulamentul UE privind metanul. Acesta va impune ţărilor UE, precum şi exportatorilor de cărbune către UE, să adopte măsuri stricte de monitorizare, raportare şi verificare a emisiilor de metan. De asemenea, regulamentul impune măsuri de atenuare pentru operatorii de combustibili fosili.

Cerinţele regulamentului vor intra în vigoare în următorii cinci ani. Până în iunie 2025, România şi alte ţări din UE trebuie să adere la anumite cerinţe de transparenţă şi raportare. Până în iulie 2027, va fi instituită o limită privind intensitatea maximă a metanului din cărbunele exploatat. Vor exista, de asemenea, cerinţe pentru minele închise, care pot continua să emită metan la niveluri ridicate.

De asemenea, România are cele mai mari emisii provenite de la minele de cărbune închise din UE. Cu toate acestea, în prezent, doar 0,2% din metanul emis de minele subterane active şi închise din România a fost utilizat, conform datelor din 2019, în ciuda faptului că există tehnologii disponibile pentru utilizarea acestui tip de metan pentru încălzire sau electricitate.