România se împrumută 48 mil. de euro de la BIRD pentru combaterea poluării cu nutrienţi

''Executivul a aprobat în şedinţa de astăzi, printr-un Memorandum, documentele necesare încheierii acordului de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), în valoare de 48 milioane euro, care ar putea fi semnat în cursul lunii aprilie 2016'', se arată într-un comunicat de presă.

Proiectul privind controlul integrat al poluării solului cu nutrienţi în România va fi realizat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi va cuprinde atât investiţii la nivel de comunităţi locale pentru reducerea acestui tip de poluare, cât şi măsuri de consolidare a capacităţii instituţionale.

''În cadrul comunităţilor locale se urmăreşte optimizarea managementului deşeurilor animale şi menajere, plantarea de perdele forestiere de protecţie împotriva deversării de nutrienţi, plantarea de arbori şi împădurirea, canalizarea şi tratarea apelor uzate, furnizarea de echipamente pentru îmbunătăţirea facilităţilor existente de stocare a gunoiului de grajd şi de producere a compostului'', se mai arată în documentul Executivului.

Administraţia Naţională ''Apele Române'' va primi sprijin pentru monitorizarea şi raportarea către Ministerul Mediului şi Uniunea Europeană a datelor referitoare la calitatea apelor de suprafaţă şi subterane.

''Va fi desfăşurat un program complex de pregătire şi formare a personalului instituţiilor de nivel naţional, regional şi judeţean pentru monitorizarea, controlul şi raportarea datelor în cadrul Directivei UE a nitraţilor şi a Directivei-cadru în domeniul apei. De asemenea, va fi furnizată asistenţă tehnică pentru actualizarea Codului de bune practici agricole şi vor fi desfăşurate activităţi de training şi demonstraţii la nivelul fermelor, pentru promovarea adoptării şi respectării de către fermieri a acestui Cod. Nu în ultimul rând, se vor derula acţiuni de informare publică privind mai buna igienizare în zonele vulnerabile la nitraţi din mediul rural'', mai menţionează Guvernul.

Proiectul va fi implementat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor într-o perioadă de 6 ani, ultima tragere din împrumutul care ar putea fi acordat de BIRD urmând să aibă loc la finele lui martie 2022.

La 21 decembrie 1991, Consiliul Comunităţilor Europene a emis Directiva Nitraţi, document care a avut un impact important asupra modului în care este practicată agricultura în spaţiul european. Premisa de la care s-a plecat a fost că nitraţii de origine agricolă sunt cauza principală a poluării care provine din surse difuze şi afectează apele comunităţii.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor implementează în prezent prima fază a Proiectului privind Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi, finanţat dintr-un împrumut de la BIRD în valoare de 50 mil. EUR, care a fost acompaniat de o asistenţă financiară nerambursabilă de la Fondul Global de Mediu în valoare de 5,5 mil. USD. Obiectivul general este acela de a sprijini Guvernul României în procesul de implementare a Directivei 676/91/CEE privind protecţia calităţii apei împotriva poluării cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole (Directiva Nitraţi), respectiv de a reduce pe termen mediu şi lung poluarea cu nutrienţi a resurselor de apă şi sol ale României şi în final, a Dunării si Mării Negre, printr-un management integrat al nutrienţilor. Acest proiect este o replică într-un număr de comune situate în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi a proiectului pilot ''Controlul Poluării în Agricultură'' implementat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în perioada 2002 – 2007, în 7 comune din judeţul Călăraşi, proiect finanţat de către BIRD, prin Facilitatea Globală de Mediu, Guvernul României, Consiliul Judeţean Călăraşi şi comunele beneficiare.

Citeşte şi: Oxford Economics a identificat cele mai mari riscuri pentru economia României: China şi Rezerva Federală a SUA

Citeşte şi: GfK: Deşi economia a crescut considerabil în 2015, perspectivele economice ale românilor au scăzut

Citeşte şi: Sindicate: Vrem predictibilitate, un plan pe patru ani în ceea ce priveşte nivelul salariului minim pe economie