România şi Bulgaria, singurele state UE fără reglementare a falimentului persoanelor fizice

"O reglementare a insolvenţei persoanelor fizice este imperios necesară. Deşi bancherii nu sunt de acord, persoanele fizice aflate într-o stare de supraîndatotare nu au niciun fel de protecţie. Cred că va fi bine şi pentru bancă, deşi unii bancheri resping un astfel de proiect", a spus Piperea la seminarul "Cum te poate proteja insovelnţa de creditori", organizat de Ziarul Financiar.

El a criticat poziţia Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), care se opune unei astfel de legi, arătând că argumentele bancherilor nu sunt solide.

Piperea a citat dintr-un răspuns al ARB, în care se arăta că "în Europa sunt foarte puţine ţări ce au reglementat falimentul persoanelor fizice, acestea făcând parte din rândul «statelor dezvoltate»".

"Este o jignire la adresa clienţilor, care sunt priviţi ca având obişnuinţa de a nu îşi plăti datoriile. Haideţi să dăm mai multă încredere românilor", a spus Piperea.

El a explicat că, după modelul legii falimentului personal din SUA, instanţele vor putea stabili dacă o persoană se află în insovenţă scuzabilă sau faliment fraudulos.

În cazul unui faliment scuzabil, orice persoană are dreptul la un nou început, aşa cum şi companiile sunt protejate prin lege pentru a trece de o perioadă dificilă printr-un plan de reorganizare.

El a dat exemplul persoanelor disponibilizate sau care au avut reduceri drastice de salariu şi au contractat credite pe care nu le mai pot acoperi în prezent.

Potrivit lui Piperea, băncile nu ar mai fi obligate să constituie provizioane pe perioada procedurii de insolvenţă.

El susţine, de asemenea, că instituţiile de credit din România nu sunt obligate, de fapt, nici în prezent să constituie provizioane pentru împrumuturile acordate companiilor care intră în procedură de insolvenţă, deşi unele bănci continuă să o facă.

Mai mult, Piperea afirmă că România este obligată, potrivit directivelor europene aplicabile direct în legislaţia românească, să reglementeze falimentul personal. Deşi în lipsa unei reglementări în legislaţia naţională, se va putea cere protecţie în instanţă pentru o persoană fizică pornind de la directiva europeană.