România şi Bulgaria sunt reticente să privatizeze companiile ineficiente de teama concedierilor

Compania bulgară de termoficare Toplofikatsia Sofia a devenit un exemplu notoriu de deturnare de fonduri, după ce şeful acesteia a fost concediat în 2006, în urma dezvăluirilor că a folosit banii furnizorului de energie termică pentru instalarea de scaune pentru masaj şi jacuzzi în biroul său, precum şi pentru comandarea unor brânzeturi franţuzeşti de lux.

Toplofikatsia a acumulat după 2007 pierderi de 60 de milioane de euro şi datorii de 270 de milioane de euro.

Bulgaria şi România, ale căror economii s-au contractat cu 5%, respectiv 7% în 2009, au nevoie de fonduri şi investiţii străine pentru acoperirea deficitelor bugetare şi a decalajelor faţă de ţările vecine.

Privatizările precedente au dus la creşterea şomajului, iar guvernele actuale, nepopulare, sunt reticente faţă de vânzarea companiilor de stat.

Păstrarea acestor companii va costa ambele ţări circa 0,8% din PIB, sub formă de subvenţii, numai în 2011, potrivit calculelor Reuters.

În Bulgaria, datoriile şi împrumuturile garantate de stat totalizează peste un miliard de euro.

Potrivit FMI, companiile de stat din România costă statul 5% din PIB, respectiv circa 6,5 miliarde de euro, sub formă de datorii.

"Blocarea privatizărilor şi a concesiunilor conduce doar la pierderi pentru companii şi bugetul de stat şi nu creează condiţii propice pentru investiţii", a declarat Blenika Dzhelepova, analist la Centrul pentru Dezvoltare Economică din Bulgaria.

Bulgaria a obţinut anul trecut din privatizări numai 25 milioane leva (17,5 milioane dolari), faţă de ţinta de 200 milioane leva, iar analiştii anticipează noi amânări ale programului.

Companii precum operatorul feroviar BDZ primeşte subvenţii mari, dar datoriile sale sunt de 270 milioane euro.

În România, ultima mare privatizare a fost oferta publică iniţială a Transgaz din 2007.

Statul român are nevoie urgentă de fonduri pentru acoperirea deficitului bugetar, iar FMI exercită presiuni pentru vânzarea unor participaţii la companii de stat, în special în domeniul energiei şi cel al transporturilor, notează Reuters.

În plan sunt vânzarea de participaţii la Petrom, Transelectrica, Transgaz şi Romgaz, care au fost amânate de mai mulţi ani.

"Privatizarea reprezintă o problemă de voinţă, depinde de atitudinea guvernului", a declarat Daniel Hewitt, analist la Barclays Capital.

Într-o analiză separată a Reuters se arată că economiile Bulgariei şi României vor rămâne în anii următori în urma celorlalte state din Europa Centrală, din cauza corupţiei, birocraţiei şi a efectelor prăbuşirii pieţei imobiliare.

Alţi factori care vor împiedica cele două ţări să recupereze decalajul economic sunt lipsa reformelor, a infrastructurii şi deseori a forţei de muncă specializată.