România trebuie să scadă deficitul bugetar fără a sufoca economia

Ţările aflate într-o situaţie mai bună, precum Polonia şi Cehia, trebuie să reducă deficitele bugetare, care ar putea ajunge până la 6% din PIB în 2010, în urma declinului veniturilor şi a creşterii costurilor sociale, în timp ce Ungaria, România şi alte state beneficiare de ajutor financiar extern trebuie să facă acelaşi lucru, fără, însă, să afecteze recuperarea economiei.

România a stabilit, în urma negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional, un deficit bugetar de 7,3% din PIB pentru anul 2009.

O ameninţare majoră pentru economia Europei de Est este sectorul bancar, unde avansul şomajului şi problemele din domeniul privat conduc la concluzia că împrumuturile neperformante vor atinge maximul în anul 2010, respectiv o medie de 15% din totalul creditelor.

O prăbuşire a băncilor, controlate de instituţii financiare din Vestul Europei, nu mai este considerată o posibilitate, însă sectorul ar putea avea nevoie de o perioadă lungă pentru a rezolva problemele împrumuturilor neperformante şi pentru a reconstitui rezervele.

Acest proces va întârzia revenirea la practicile financiare care au susţinut creşterea economică înainte de criză.

"Va lăsa fără acceleraţie creşterea economică din Ungaria, România, Ucraina, Ţările Baltice sau alte state din regiune", potrivit unei note a grupului elveţian UBS transmisă investitorilor.

Perioada cea mai dificilă s-a încheiat, probabil, pentru zona denumită şi regiunea "subprime a Europei", cu referire la creditele ipotecare subprime din SUA, aflate la originea crizei financiare mondiale, însă analiştilor nu le este clar, încă, cum vor rezolva statele din zonă problemele fiscale sau din sectorul bancar în perioada următoare.

Statele din Europa de Est au fost stabilizate de succesul organizaţiilor mondiale de a combate efectele crizei şi de a asigura lichidităţile din pieţele financiare, se arată în analiza Reuters.

Ca urmare a creşterii apetitului pentru risc la nivel mondial, investitorii au revenit pe pieţele din ţările europene emergente. Factorii care s-au aflat la baza creşterii din perioada anterioară crizei ar putea să fi dispărut pentru anii următori, iar întrebarea care persistă este dacă anumite "bombe cu ceas" din regiune ar putea cauza unor noi convulsii economice.

"S-ar putea să intrăm într-o perioadă de creştere redusă sau zero, o situaţie care s-ar putea califica drept o «recesiune prelungită»", a spus Thomas Mirow, preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Statele emergente se confruntă cu o cerere scăzută pentru bunurile pe care le exportă, şomaj în creştere şi un sector bancar afectat încă de o panică oprită doar prin injecţiile masive de lichidităţi ale marilor state.

O succesiune de alegeri şi discuţii despre ajutoare financiare de la Fondul Monetar Internaţional şi UE vor complica eforturile de a rezolva creşterea deficitelor bugetare şi a datoriei publice, respectiv de a încuraja avansul economic.

Majoritatea analiştilor susţin că studiile arată că cea mai mare parte a regiunii se află în pragul unei reveniri economice, după o contracţie care a ajuns în statele cel mai grav afectate, ca Letonia şi Lituania, până la o cincime din PIB.

Monedele naţionale din regiune şi-au revenit după pierderile majore de la începutul anului, iar randamentele obligaţiunilor au scăzut substanţial.

Fundamentele economice rămân, însă, insuficiente, iar analiştii se aşteaptă, mai degrabă, la o revenire lentă la un avans solid, decât la o creştere susţinută pe termen scurt.

Măsurile de echilibrare a cheltuielilor trebuie implementate înaintea alegerilor prezidenţiale şi parlamentare în regiune, care au diminuat şansele unor reforme structurale, politicienii nedorind să fie asociaţi cu majorarea taxelor şi reducerea cheltuielilor bugetare.

"Regiunea se confruntă cu o luptă grea. Ne aşteptăm ca apetitul pentru risc să se tempereze pe parcursul anului următor, odată cu dezamăgirea cauzată de ritmul recuperării economiei mondiale", se arată într-o notă a companiei de cercetare Capital Economics.