Romanian Business Leaders şi rectificarea bugetară: Guvernul să cheltuiască cu cap banii pe care îi colectează de la români

„Rectificarea bugetară din luna septembrie 2018 bagă economia şi societatea românească pe ultima fază a paradigmei de creştere bazată pe consumul produselor provenite din alte state, dar pe care le plătim cu banii împrumutaţi, iar, în paralel, Produsul Intern Brut (PIB) potenţial este compromis de restrângerea la minime istorice a investiţiilor. RBL solicită Guvernului să cheltuiască cu cap banii pe care îi colectează de la români şi, totodată, de la companiile care produc valoare în România. Antreprenorii, managerii şi angajaţii noştri vor ca banii pe care îi plătesc la stat, prin impozite şi taxe, să fie folosiţi cu discernământ, transparent şi într-un mod responsabil de Guvern, primării şi consilii judeţene şi, astfel, să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a comunităţilor locale şi a României”, se menţionează într-un comunicat emis de RBL.

Astfel, rectificarea bugetară scade cu 41,5 milioane de euro alocările pentru infrastructura de transport, conform RBL. „Mediul de afaceri suportă cu stoicism profundele dezavantaje ale lipsei de infrastructură, dar acest lucru nu poate dura la infinit, fără să compromită, pe termen lung, competitivitatea, deoarece marile investiţii ocolesc România din cauza infrastructurii, iar situaţia poate ajunge într-un punct ireversibil: statele vecine, cu un potenţial inferior faţă de cel al României, se vor desprinde decisiv în competiţia regional”, menţionează sursa citată.

De asemenea, un alt argument pe care liderii mediului de afaceri din România îl aduc este reprezentat de alocările bugetare supradimensionate către consum (prin creşterea pensiilor, creşterea fără fundament economic a salariilor din domeniul public, pensii speciale sau venituri speciale nejustificate, economic şi etic), care se fac într-un moment economic „absolut inadecvat şi chiar toxic din toate punctele de vedere al consumului care îşi epuizează potenţialul de creştere economică, s-a intrat deja în spirala dezechilibrelor comerciale adânci, deficitul comercial şi deficitul de cont curent consumă deja din rezervele financiare strategice ale României”.

„Stimularea profundei inechităţi în veniturile din societate distorsionează raporturile de muncă între diferitele sectoare ale societăţii, cu efecte pe termen lung, atât în mentalitatea generală, cât şi în relaţiile dintre salariaţi şi angajatori şi chiar relaţiile din interiorul aceluiaşi domeniu de activitate”, spun reprezentanţii RBL.

Aceştia atrag atenţia asupra faptului că este nesănătos şi toxic ca în mediul privat veniturile să crească exclusiv în baza creşterii productivităţii, în timp ce în domeniul public (non-business) acestea să crească arbitrar, prin decizii politice. „Ne apropiem de momentul în care mediul privat nu va mai putea susţine la infinit deciziile discreţionare de creştere a veniturilor în zona publică sau în zona de protecţie socială. Statisticile oficiale arată că diferenţa între salariile de la stat şi cele din mediul privat s-a triplat în ultimii 3 ani, un angajat la stat câştigând cu 60% mai mult decât un angajat la privat”, au subliniat reprezentanţii RBL.

În plus, în ceea ce priveşte sistemul de educaţie, în loc să se alinieze la economia viitorului iminent, România face importanţi paşi înapoi, potrivit RBL. „Mediul de afaceri a ajuns deja în situaţia în care capitalul uman e mai greu de obţinut decât capitalurile financiare”, mai susţin reprezentanţii RBL.

De asemenea, rectificarea bugetară amână digitalizarea şi modernizarea administraţiei, conform reprezentanţilor RBL, care consideră că amânarea nu are drept cauză lipsa resurselor financiare. „Miza pare să fie conservarea lipsei de transparenţă - adică mediul propice pentru corupţie, aservirea contribuabilului şi subordonarea acestuia faţă de autoritatea administrativ-politică”, mai spun reprezentanţii antreprenorilor români.

Reprezentanţii RBL mai consideră că reaşezările bugetare din ultimii doi ani, inclusiv rectificarea actuală, ignoră capacitatea reală a României de a repatria o parte din forţa de muncă emigrată - „capital uman care ar aduce o valoare adăugată socială incontestabilă: ca mentalitate, financiară, ca potenţial de a produce şi de a se integra în paradigma economică generală”.

„RBL atrage atenţia decidenţilor că tendinţa globală este de revenire a creşterii PIB către potenţialul real. Bugetele sunt croite acum potrivit unor prognoze excesiv de optimiste, iar în faţa ponderării creşterii economice, primele sacrificate vor fi investiţiile, ceea ce conservă gradul de subdezvoltare actual. Astăzi, investiţiile se află la un nivel mai mic chiar şi decât în ani de criză - pe execuţia bugetară se observă cum nivelul acestora, ca pondere din PIB, nu atinge nici măcar 1% în primele şapte luni ale anului. O performanţă mai proastă recent s-a înregistrat doar anul trecut şi în 2015, sub aceeaşi viziune asupra guvernării”, susţin reprezentanţii antreprenorilor români.

Pentru a evita un derapaj major, antreprenorii şi managerii din RBL cer Guvernului: să prioritizeze de urgenţă investiţiile în infrastructura de transport, educaţie, sănătate şi digitalizarea administraţiei publice; să elimine pensiile speciale, să crească vârsta de pensionare pentru meseriile ocupaţionale şi să întărească sistemul de pensii contributive (Pilon II şi Pilon III), complementar sistemului public; să ia măsuri urgente de stopare a emigraţiei.

Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Proiectele RBL sunt iniţiate şi dezvoltate pe bază de voluntariat de cei 200 de membri RBL, antreprenori şi executivi din România.

La începutul lunii septembrie, Executivul a aprobat prima rectificare bugetară pe anul 2018, fără avizul CSAT, iar ministrul Finanţelor publice, Eugen Teodorovici, a precizat că decizia Guvernului s-a bazat pe un punct de vedere de la Ministerul Justiţiei care prevede că Executivul poate adopta rectificarea bugetară fără aviz de la CSAT. Oficialul de la Finanle a mai spus că baza legală pentru acest punct de vedere este o decizie a Curţii Constituţionale a României din 2015 potrivit căruia este obligatorie solicitarea unui aviz de la CSAT, nu şi primirea avizului.