Măsura reprezintă un compromis cu ţările din estul Europei, îngrijorate de impactul certificatelor de emisii de CO2 asupra preţului energiei electrice. Franţa încearcă să obţină aprobarea următoarei faze, 2013-2020, a programului de tranzacţionare a certificatelor (Emissions Trading Scheme-ETS) la summitul UE din 11-12 decembrie.
Statele est-europene, care se alimentează cu electricitate în principal din termocentrale, sunt reticente să adopte programul propus de Comisia Europeană pentru combaterea încălzirii climatice, care prevede reducerea cu 20% a emisiilor de carbon până în 2020, şi insistă ca liderii europeni să ţină cont de emisiile reduse în anii anteriori.
Oficiali din România, Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria au criticat planul Uniunii Europene de a reduce emisiile de dioxid de carbon cu 20% până în 2020, întrucât ar urma să crească dependenţa acestor state de importurile de gaze naturale din Rusia.
Cele cinci state au criticat şi efectele măsurilor UE asupra preţului energiei, care ar urma să urce cu aproximativ 70% din 2013, când producătorii de electricitate ar urma să achiziţioneze certificate pentru emisii de CO2.
Planul Comisiei Europene presupune reducerea emisiilor poluante cu o cincime faţă de 1990, până în 2020, iar cea mai importantă măsură implică introducerea unui sistem de licitaţii deschise pentru acordarea de certificate de emisii de dioxid de carbon către companiile din energie, începând cu 2013, respectiv industrie, începând cu 2020.
Statele est-europene doresc să întârzie adoptarea pachetului deoarece consideră că producătorii locali de energie nu vor dispune de suficiente fonduri pentu a concura cu giganţi precum grupul german E.ON pe piaţa liberă a certificatelor de emisii poluante.
În prezent, industriile primesc gratuit o cantitate prestabilită de certificate verzi, însă trebuie să participe la licitaţii pe piaţa liberă dacă depăşesc cota de emisii poluante.
Şeful Guvernului a ajuns, sâmbătă, cu un avion al companiei Ţiriac Air, la reuniunea prim-miniştrilor din nouă ţări est-europene, organizată la Gdansk (Polonia), unde au fost discutate principalele teme aflate pe agenda summit-ului Consiliului European din decembrie, legate în special de energie şi criza economică.
La reuniune au fost prezenţi prim-miniştrii din Bulgaria, statele grupului de la Vişegrad (Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia) şi ai statelor baltice (Letonia, Lituania, Estonia), împreună cu preşedintele în exerciţiu al Consiliului European, preşedintele francez Nicolas Sarkozy.
La finalul discuţiilor, Tăriceanu a declarat că se conturează un posibil compromis în această problemă, printr-o soluţie agreabilă "pe principiul solidarităţii europene" între ţările cu o economie mai puternică şi cele cu economii mai slabe.
"În baza acestui principiu de solidaritate, va exista un volum de 10% din valoarea certificatelor de emisii care vor fi distribuite ţărilor noastre, noi încercând să obţinem chiar mai mult. Proiectul de compromis propus de preşedinţia franceză a UE vizează de asemenea stabilirea unui orizont al anului 2016, când se prevede o clauză de salvgardare în interiorul căreia să putem discuta anumiţi parametri privind tendinţa de reducere a emisiilor. Este prevăzută şi o clauză de ajustare în cazul în care sumele care vor veni la bugetul UE pe baza acestor certificate nu vor permite o recompensare suficientă a ţărilor noastre, fiind nevoie de găsirea unei surse suplimentare", a spus Tăriceanu.
El a arătat că discuţiile vor continua la nivel de experţi şi că speră ca la reuniunea Consiliului European din luna decembrie să se ajungă la un compromis la nivelul tuturor celor 27 de state membre.
"Sper că ţări precum Germania şi Marea Britanie vor accepta această soluţie corectă şi satisfăcătoare pentru toţi", a spus Tăriceanu.
Franţa a propus ca producătorii de energie din statele est-europene să poată achita, în perioada 2013-2016, până la 50% din certificatele de emisie de dioxid de carbon primite până în 2013.
Totodată, potrivit proiectului francez, Comisia Europeană va avea dreptul să intervină în evoluţia preţului certificatelor, dacă acesta depăşeşte de trei ori media ultimelor şase luni.