Românii alocă pentru investiţii doar 32 de lei pe lună / România se află pe ultimul loc din UE la capitolul educaţiei financiare

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, majoritatea veniturilor provin din salarii. La capitolul cheltuielilor, ponderea cea mai mare a fost reprezentată de cheltuielile de consum, în jur de 61,5%.

O gospodărie din România alocă pentru investiţii 32,90 de lei sau 0,5% din venitul lunar. În schimb, 264,78 de lei sau 4,09% sunt cheltuiţi lunar pentru băuturi alcoolice şi tutun. Lipsa informaţiilor financiare, teama de a nu pierde banii şi neîncrederea în bănci sunt principalele cauze ale acestei situaţii.

”România se află pe ultimul loc din UE la capitolul educaţiei financiare. Mulţi oameni nu sunt conştienţi de importanţa investiţiilor sau nu au suficiente cunoştinţe despre instrumentele şi strategiile de investiţii. Lipsa de informare şi înţelegere poate determina reticenţa în a aloca resurse financiare pentru investiţii. Realitatea la nivel de ţară este mult mai sumbră pentru că, statistic vorbind, în jur de 70% din persoanele din România îşi iau sfaturi financiare de pe social media sau prieteni. Există posibilitatea ca acele persoane să nu primească cele mai bune sfaturi financiare, acest lucru reflectându-se şi în nota primită la capitolul educaţie financiară, nota 2,2 din 10, ceea ce ne clasează pe ultimul loc în Europa”, a declarat Ion Soltinschi, consultant financiar al Mr.Finance.

Una dintre cauzele pentru care românii alocă atât de puţini bani pentru investiţii este nivelul scăzut de educaţie financiară. Cu toate acestea, 90% dintre români sunt interesaţi de investiţii pentru a-si asigura o retragere decentă din activitate, a avea un nivel bun de siguranţă financiară şi a asigura o educaţie bună pentru copii.

Totodată, pentru mulţi români, satisfacerea nevoilor de bază, cum ar fi mâncarea, locuinţa sau educaţia, primează înaintea investiţiilor pe termen lung. Situaţia economică dificilă sau nivelul scăzut al veniturilor pot face dificilă economisirea şi investiţiile pe termen lung.

Un alt motiv al acestei situaţii este lipsa de încredere a românilor în sistemul financiar, deoarece Istoria economică a României, inclusiv crizele financiare şi instabilitatea politică din trecut, sunt printre factorii care au erodat încrederea românilor în sistemul financiar şi în investiţii. Neîncrederea în bănci şi în alte instituţii financiare poate conduce la evitarea investiţiilor şi preferinţa pentru opţiuni mai conservatoare, cum ar fi economisirea în numerar. Nu este de neglijat nici reticenţa românilor în a-şi asuma riscuri şi teama de a pierde bani.

”Una dintre consecinţele principale ale neparticipării la investiţii este că banii sunt afectaţi de inflaţie. Inflaţia este creşterea generalizată şi susţinută a preţurilor bunurilor şi serviciilor în timp. Dacă banii sunt lăsaţi într-un cont bancar fără a fi investiţi, este posibil ca rata dobânzii să nu ţină pasul cu inflaţia, ceea ce duce la o diminuare a puterii de cumpărare pe termen lung. Apoi, neparticiparea la investiţii poate însemna că oamenii vor fi nevoiţi să îşi ajusteze obiectivele sau sa nu le îndeplinească niciodată. O altă consecinţă a neparticipării la investiţii este dependenţa exclusivă de veniturile active. Veniturile active provin din munca, cum ar fi salariul lunar sau alte activităţi generatoare de venit. Dacă nu investeşti, vei fi limitat în ceea ce priveşte creşterea financiară, deoarece veniturile active pot fi instabile sau pot stagna în timp”, a adăugat Ion Soltinschi, consultant financiar al Mr.Finance.

Experţii în investiţii financiare sunt de părere că investiţiile sunt esenţiale pentru construirea unui viitor financiar sigur, iar neglijarea investiţiilor poate avea consecinţe negative asupra creşterii patrimoniale, puterii de cumpărare şi bifarea obiectivelor financiare pe termen lung. Astfel, specialiştii recomandă stabilirea unor obiective precise pentru cei care doresc să investească, iar printre acestea, se numără asigurarea unor venituri odată cu retragerea din activitate, oferirea unui start bun în viaţa copiilor sau asigurarea unei siguranţe financiare.