Românii nu au încredere în bănci. Mai mult de trei sferturi preferă să nu lucreze cu instituţiile bancare

"Cu toate că se declară mulţumiţi per total de serviciile bancare, dar şi de aspecte mai specifice ale colaborării cu băncile, oamenii tind să menţină o distanţă faţă de aceste instituţii şi receptează serviciile lor ca fiind în defavoarea clienţilor. 76% dintre respondenţi sunt de acord total sau parţial cu afirmaţia «prefer să am de lucru cât mai puţin cu băncile». Totodată, 90% sunt de acord total sau parţial cu afirmaţia «contractele dintre bănci şi clienţi sunt în avantajul băncilor», iar 89% cu afirmaţia «oamenii nu sunt atenţi atunci când intră sub contract cu băncile»", potrivit unei analize a Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).

Analiza IRES are la bază un studiu realizat în perioada 24 -26 ianuarie în rândul a 1.436 de persoane, cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban. Unele date au fost interpretate pe baza răspunsurilor formulate de un subeşantion de 777 de persoane care utilizează servicii sau produse bancare.

Doar 3% dintre utilizatorii de servicii bancare din mediul urban au foarte multă încredere în bănci în general, în timp ce 41% au multă încredere, 40% puţină, iar 13% foarte puţină încredere.

Cea mai mare încredere în bănci o au persoanele de peste 51 de ani, care au răspuns în proporţie de peste 43% că au multă încredere, în timp ce 44,5% din clienţii băncilor cu vârsta între 36 şi 50 de ani au puţină încredere în aceste instituţii.

Peste 70% dintre clienţii băncilor tind să fie de acord cu afirmaţii pozitive privind băncile cu care lucrează, referitoare la comportamentul şi competenţele angajaţilor, publicitatea pentru servicii, orarul de funcţionare, accesibilitatea serviciilor şi costuri.

Astfel, 63% dintre clienţii băncilor au fost de acord, parţial sau total, că "dobânda pe care o practică banca este una corectă", în timp ce 31% au dezaprobat această afirmaţie.

Mai mult, peste 80% dintre utilizatorii de servicii bancare ar recomanda serviciile băncii cu care colaborează şi altor persoane.

Peste jumătate dintre persoanele intervievate au declarat că utilizează produse bancare de orice fel, iar dintre acestea 65% deţin un cont curent (inclusiv card de salariu), 35% un card de credit, 22% au un cont de economii, în timp ce 16% au contractat un credit pentru nevoi personale.

Cei mai mulţi utilizatori ai serviciilor bancare intră într-o bancă o dată pe lună, în timp ce un client din cinci face acest lucru săptămânal.

O treime dintre clienţii băncilor folosesc bancomatul săptămânal, o cincime ocazional, în timp ce o altă treime utilizează ATM-ul o dată pe lună, iar 15% deloc.

Mai mult, aproape jumătate dintre clienţii băncilor nu folosesc niciodată cardul pentru a plăti cumpărăturile, iar 33% îl folosesc ocazional, în timp ce doar 17% accesează serviciile bancare online.

În ceea ce priveşte o nouă colaborare cu băncile, unul din 10 clienţi din mediul urban au declarat că intenţionează să ia un credit în viitorul apropiat. Dintre aceştia, 32% au nevoie de o sumă de bani pentru renovarea locuinţei, 29% pentru achiziţionarea unei locuinţe, 13% pentru cumpărarea de bunuri casnice şi 8% pentru un autoturism.

"Cele mai importante criterii de care ţin cont românii atunci când decid să ia un credit sunt dobânda (64%), rapiditatea de acordare a creditului (41%) şi suma maximă pe care o pot împrumuta, în raport cu veniturile, relevantă pentru 29% dintre aceştia", potrivit studiului.

Referitor la activitatea de economisire, 39% dintre utilizatorii de servicii bancare din mediul urban reuşesc să pună bani deoparte, majoritatea realizând economii sub 500 de lei, în timp ce 19% depun până la 1.000 de lei.

Pe de altă parte, la întrebarea "dacă aţi dispune de o sumă mare de bani, sã spunem un milion de lei, ce aţi face cu ei?", doar 28% dintre românii din mediul urban au răspuns că i-ar economisi, în timp ce cei mai mulţi dintre aceştia (32%) i-ar investi într-o afacere. Unul din cinci respondenţi a declarat că dacă ar avea un milion de lei ar da banii altcuiva (rude, prieteni, instituţii) iar 20% au arătat că i-ar cheltui.