Românii nu ştiu cât plătesc cu adevărat pentru serviciile de telefonie

Concluzia reiese în urma unei analize-diagnostic realizată de Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (ANRCTI) şi compania de consultanţă TASC Strategic Consulting, în baza unui sondaj efectuat de Gallup Organization România în perioada 16 - 23 aprilie 2007.

"Utilizatorii răspund incorect la cele mai simple întrebări privind nivelul tarifelor şi au o percepţie eronată cu privire la cât de ieftine sau cât de scumpe sunt serviciile, unele faţă de altele, ceea ce denotă că sunt în imposibilitatea de a face alegeri raţionale între furnizorii şi ofertele aflate la dispoziţia lor pe piaţă", se arată într-un comunicat al ANRCTI remis, luni, agenţiei MEDIAFAX.

În cazul telefoniei mobile, dintre cei 405 utilizatori intervievaţi, 231 au afirmat că ştiu exact cât plătesc. Dintre aceştia, 179, adică 77,49% au indicat de fapt un preţ incorect, mai mic decât suma plătită în realitate.

"În ceea ce priveşte telefonia fixă, 31% dintre utilizatorii intervievaţi au declarat că au puţine informaţii sau deloc despre preţurile şi oferta furnizorului de telefonie fixă pe care îl folosesc, în timp ce 53% au foarte puţine informaţii sau deloc despre ofertele celorlalţi furnizori de pe piaţă", se mai arată în comunicat.

Studiul în rândul utilizatorilor finali a fost realizat pe un eşantion de 405 utilizatori de servicii de telefonie mobilă şi 379 de utilizatori de servicii de telefonie fixă, persoane fizice, cu vârsta peste 16 ani, din mediul rural şi urban.

Analiza a relevat faptul că utilizatorii de telefonie fixă se confruntă cu o multitudine de tarife care creează confuzie şi reduc transparenţa.

Spre exemplu, un operator de telefonie fixă comercializează apelurile de voce în România la nu mai puţin de opt preţuri diferite, în funcţie de distanţă, destinaţie şi interval orar.

Aceeaşi situaţie este întâlnită şi în cazul telefoniei mobile, unde un operator de telefonie mobilă comercializează serviciile de voce pentru cartele preplătite folosind şapte planuri tarifare, fiecare plan tarifar conţinând între patru şi şase tarife pentru apeluri naţionale.

În cazul abonamentelor, acelaşi operator de telefonie mobilă furnizează serviciile naţionale de voce în nu mai puţin de 26 planuri tarifare, acestora putându-le fi asociate combinaţii de unu la patru din cele 12 extraopţiuni disponibile.

Mai mult, unele dintre extraopţiuni sunt comercializate la preţuri diferite în funcţie de valoarea abonamentului, altele sunt legate în combinaţii în scară, în timp ce în cadrul fiecăruia din cele 26 de planuri tarifare există cel puţin 2 tarife diferite pentru apeluri naţionale.

"Complexitatea pachetelor şi schemelor de tarife oferite utilizatorilor finali (planuri tarifare multiple, tarife pentru apeluri diferite în reţea/în afara reţelei, către reţele mobile/către reţele fixe, în orele de vârf/în afara orelor de vârf, în funcţie de destinaţie, către numere favorite) îi aduce pe aceştia în imposibilitatea de a-şi controla cheltuielile cu serviciile de comunicaţii şi îi îndepărtează tot mai mult de la adoptarea unor decizii informate privind alegerea furnizorului sau chiar privind comportamentul de consum", se mai arată în comunicat.

În urma rezultatelor analizei, ANRCTI îşi propune ca unul dintre obiectivele strategice de reglementare pentru următorii trei ani să fie crearea unui mediu în care informaţiile privind disponibilitatea, condiţiile ofertei şi preţurile serviciilor să fie transparente, simplu de accesat şi la îndemâna tuturor clienţilor.

"Vom discuta acest obiectiv în cadrul conferinţei internaţionale pe care o organizăm în 13 noiembrie, şi vom prezenta acolo şi celelalte disfuncţii ale pieţei de comunicaţii pe care vom încerca să le remediem în următorii trei ani", a declarat preşedintele ANRCTI, Dan Georgescu.