Românii, preocupaţi de creşterea costului vieţii, dar au planificat cheltuieli mai mai de sărbători

Mai mult de jumătate dintre români (56%) spun că vor face cheltuieli mai mari în perioada sărbătorilor din decembrie 2023 – ianuarie 2024, comparativ cu anul trecut, în timp ce cele mai mari preocupări sunt legate de creşterea costului vieţii (32%), economia ţării (31%), rezultatul alegerilor politice (30%), războaiele şi conflictele externe (25%), agitaţia socială şi divizarea în societate (19%), rezultă din EY Consumer Index 2023.

„Potrivit studiului EY efectuat în luna decembrie a acestui an, primele trei preocupări ale românilor sunt: creşterea costului vieţii, economia ţării şi rezultatul alegerilor politice. În baza răspunsurilor analizate, în plus faţă de creşterea preţurilor pentru produsele de bază, pot fi identificate şi alte motive de îngrijorare ale românilor pentru anul care urmează, respectiv: creşterile privind impozitul pe venitul personal sau al gospodăriei, starea venitului personal şi asigurarea pensiei. În contextul cheltuielilor de sărbători, rezultă un apetit moderat al românilor pentru campaniile cu zile de reduceri semnificative. Totuşi, în ciuda îngrijorărilor legate de propriile finanţe, 56% din respondenţi declară că vor face cheltuieli mai mari în perioada de sărbători, decembrie – ianuarie, faţă de anul precedent”, a declarat Georgiana Iancu, Partener, Lider Consumer Products & Retail, EY România.

Top 5 preocupări pentru români reprezintă dovada preocupărilor în privinţa situaţiei interne, dar şi a impactului noului conflict din Orientul Mijlociu asupra opiniei publice, pe lângă cel al războiului din Ucraina.

Aceste aspecte le-au devansat pe cele privind sănătatea mintală (20% dintre respondenţi) sau finanţele personale (17%).

La polul opus, românii par mai puţin îngrijoraţi cu privire la relaţiile lor în familie şi comunitate (23%), posibilităţile de a-şi acoperi nevoile personale de bază (17%), locul de muncă (13%), atacuri teroriste (12%) sau pandemii (10%).

În privinţa aşteptărilor pentru viitor, răspunsurile au fost dintre cele mai diverse. Astfel, la capitolul aşteptări pentru o îmbunătăţire a situaţiei actuale, pe primele locuri se situează finanţele personale (44%), locul de muncă (37%), sănătatea fizică şi sănătatea mintală (35%), posibilităţile de a-şi acoperi nevoile personale de bază (31%).

La polul opus, aşteptările ca situaţia să se deterioreze în viitor sunt în principal legate de: creşterea costului vieţii (72%), economia ţării (60%), rezultatului alegerilor politice din ţară (59%), conflicte şi războaie (56%) şi schimbări climatice (53%).

Comportamentul consumatorilor pare că a suferit modificări importante, pe fondul unei creşteri generalizate a preţurilor pentru majoritatea produselor şi serviciilor de bază. Primele trei aspecte unde respondenţii au fost de acord în cea mai mare măsură sunt: efortul de a nu irosi mâncarea (80%), o analiză mai bună a necesităţii achiziţiilor de produse neesenţiale (79%) şi faptul că nu simt nevoia de a fi la curent cu ultimele tendinţe în modă (61%). De asemenea, peste jumătate dintre respondenţi (56%) au indicat faptul că încearcă să repare lucrurile, mai degrabă decât să le înlocuiască, ceea ce arată preocuparea pentru a economisi bani în vremuri dificile, iar pentru 45% dintre participanţii la sondaj brandurile nu sunt foarte importante în deciziile de cumpărare.

Aproape jumătate s-au declarat în total dezacord cu afirmaţia potrivit căreia ar avea tendinţa de a cumpăra produse neesenţiale (articole de modă, cosmetice, articole pentru casă) pentru că acest lucru îi face fericiţi (45%).

„Toate aceste răspunsuri reconfirmă obiceiuri de consum ale românilor identificate deja de echipa noastră prin sondajele EY Consumer Index realizate pe parcursul ultimelor 12 luni. Aşadar factori precum: o preocupare sporită pentru a nu irosi mâncarea, pentru a repara bunurile deţinute în detrimentul înlocuirii, de a renunţa la achiziţiile neesenţiale şi a economisi, ne arată în mod cert îngrijorările românilor faţă de un cost al vieţii în continuă creştere. Aceste rezultate sunt chiar mai interesante raportat la faptul că majoritatea celor care au participat la studiu sunt persoane cu studii superioare, cu venituri peste medie şi care locuiesc în mediul urban. Este de aşteptat aşadar ca aceste preocupări să fie mult mai acute pentru românii cu posibilităţi financiare mai reduse”.

Cei mai mulţi dintre participanţii la studiu declară că iau în considerare reducerea achiziţiilor pentru accesorii de modă (bijuterii, genţi, ochelari de soare), în proporţie de 64%, urmate de electronice de consum (ceasuri inteligente, telefoane, tablete, cu 54% dintre răspunsuri şi chiar articole de casă (obiecte sau produse de uz casnic, decoraţiuni), cu 51% dintre răspunsuri.

Motivul principal care îi determină pe români să cumpere mai puţine produse în viitor este acela de a economisi bani (80% dintre respondenţi), urmat fiind de lipsa necesităţii (77%) şi de faptul că viaţa ar putea fi mai simplă fără acele produse.

Studiul EY s-a referit la o serie de aspecte importante pentru viaţa de zi cu zi a românilor, începând cu veniturile personale, dobânda la credite, chirii, datorii personale, impozite, pensie, cost alimente, energie şi carburanţi şi până la siguranţa locului de muncă, accesul la serviciile medicale şi costul acestora.

Cele cinci aspecte care îi îngrijorează cel mai mult pe respondenţi sunt: creşterea preţului la alimente, energie şi combustibil (85%), creşterea impozitului pe venit (76%), starea venitului personal şi asigurarea pensiei (66%), posibilitatea de a cumpăra o casă (61%) şi de a avea suficienţi bani pentru a cheltui pe alte lucruri decât pe cele uzuale (61%). Respondenţii s-au mai arătat foarte îngrijoraţi şi cu privire la accesul şi costul cu serviciile medicale, inclusiv cele privind sănătatea mintală sau creşterea dobânzilor aferente creditelor ipotecare. Mai puţin îngrijoraţi s-au arătat vizavi de datoriile personale, separarea de familie sau restricţiile de călătorie, aspecte care şi-au pierdut din importanţă în comparaţie cu perioada pandemică şi post-pandemică.

Întrebaţi dacă în următoarele 3-4 luni ar face schimbări în abordarea cheltuielilor gospodăriei, majoritatea celor intervievaţi au spus că vor cheltui la fel, comparativ cu perioada actuală