Roubini: Nu cred că România va intra în zona euro în 2015. Mai bine mergeţi încet decât să regretaţi

"În mod realist, nu cred că ţara va fi capabilă să intre în zona euro în 2015, pentru că în primul rând s-ar putea să nu fiţi pregătiţi. Nu este nimic rău în a mai aştepta un an sau doi. În al doilea rând, din cauza a ceea ce s-a întâmplat în Grecia există o rezistenţă a actualilor membri, care sunt îngrijoraţi dacă sunteţi pregătiţi sau nu să aderaţi", a spus Roubini, profesor de economie la Universitatea din New York, în cadrul unui seminar pe teme economice organizat la Bucureşti.

El a adăugat că zona euro s-ar putea schimba până în 2015. Roubini nu exclude posibilitatea ca unele state mai slabe să nu mai facă parte din zona euro până în 2015, în condiţiile în care unii politicieni mai populari ar putea decide revenirea la fostele monede naţionale pentru a câştiga competitivitate.

"Este mai bine să o luaţi încet. Este mai bine să fiţi siguri, decât să regretaţi. Trebuie să vă faceţi treaba indiferent dacă sunteţi afară sau înăuntru (zonei euro - n.r.)", a spus economistul american.

Guvernul şi BNR au decis la începutul acestei luni să menţină anul 2015 ca obiectiv de aderare la zona euro, ceea ce tehnic nu înseamnă, neapărat, 1 ianuarie.

De fapt, chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, le-a spus politicienilor din coaliţia de guvernământ că cel mai potrivit ar fi ca moneda naţională să circule în paralel cu euro până în decembrie 2015.

Analiştii consideră că procedura de aderare nu ar permite României să intre în zona euro la 1 ianuarie 2015, termen care ar presupune intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) cel mai târziu la mijlocul anului viitor, pentru a ieşi din această anticameră în a doua jumătate a lui 2014. După această procedură, Banca Centrală Europeană şi Parlamentul European trebuie să-şi dea acordul pentru aderare, procedură care durează câteva luni.

Intrarea în ERM-II este etapa premergătoare aderării la zona euro. Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht (deficitul bugetar nu poate depăşi 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşeascăn cu 1,5% media celor mai performante ţări din zona euro) şi să se afle timp de doi ani în ERM-II, în cadrul căruia moneda naţională să fluctueze într-un interval de plus-minus 15% faţă de euro.