Rusia, numărătoarea inversă până la prăbuşirea economică. Cum a reuşit guvernatoarea să salveze rubla

Guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, este îngrijorată de efectul sancţiunilor. Una dintre măsurile-cheie adoptate de Occident a fost blocarea a aproximativ două treimi din rezervele de care dispune Banca. Adică valute străine şi aur, pentru o valoare totală de 643,2 miliarde de dolari.

Restricţia ar fi trebuit să împiedice guvernul lui Vladimir Putin să susţină cotaţia rublei, cufundând astfel economia rusă în iadul stagflaţiei: creşterea preţurilor însoţită de o recesiune bruscă.

Într-o primă fază, rubla s-a prăbuşit pe pieţe, dar în ultimele săptămâni nu doar şi-a revenit, ci şi-a revenit la valori mai bune decât cele înregistrate în ajunul atacului.

Iată succesiunea schimbului rublă-dolar: 23 februarie, 83,82 (dolari); 9 martie, prăbuşirea la o altitudine de 138,73; apoi creşterea la 81,12 dolari ieri, 18 aprilie.

Cifrele sunt clare: obiectivul de reducere a monedei ruseşti la deşeuri de hârtie nu a fost atins, cel puţin deocamdată.

Elvira a crescut rata dobânzii până la 20%

Au cântărit contra-măsurile adoptate de guvernatoarea Băncii, Elvira Nabiullina. În primul rând, a crescut imediat rata dobânzii de referinţă până la 20%, pentru a face mai atractive noile obligaţiuni guvernamentale denominate în ruble.

Apoi, a forţat marile companii de export, în esenţă cele 3 multinaţionale petroliere, Gazprom, Rosneft şi Lukoil, să convertească 80% din încasările lor în valută străină în moneda locală.

Totodată, Rusia a reuşit, de asemenea, să mute o parte din rezervele sale monetare. Răspunsul se află în comunicatele de presă pe care Banca le-a emis în beneficiul pieţelor financiare. Prin urmare, pornim de la 643,2 miliarde de dolari pe 25 februarie 2022 şi ajungem la 604,4 miliarde pe 25 martie. Într-o lună, Nabiullina a pus pe masă 38,8 miliarde rezerve valutare.

Dar Occidentul vrea să-l atace pe Putin tocmai unde-l doare, la resurse. Ultima mare putere care trebuie convinsă să renunţe la gazul şi petrolul rusesc este Germania, unde sindicatele pun presiune pentru a se menţine alimentarea de la Gazprom, de teama unei prăbuşiri a industriei. Germania este socotită „motorul Europei”, iar căderea industriei ar înseamna un efect în lanţ în toată Europa.