S&P menţine ratingurile "BBB minus/A-3" şi "BBB/A-3"pentru datoriile în valută şi lei ale României

"Ratingurile României sunt susţinute de potenţialul ridicat de creştere, nivelul redus al datoriilor guvernamentale şi de apartenenţa la Uniunea Europeană, care reprezintă o bază pentru politica economică", a declarat analistul S&P Marko Mrsnik.

El a arătat că ratingurile sunt constrânse însă de mediul politic, care poate afecta reacţia decisivă a autorităţilor în cazul unor provocări de natură economică.

"Mediul politic reprezintă un factor special de constrângere, având în vedere indiciile privind supraîncălzirea economiei şi condiţiile tot mai dificile de pe piaţa internaţională a creditelor", a arătat Mrsnik.

Politicile bugetare şi de salarizare expansioniste au alimentat cererea pe piaţa locală, susţinută şi de creşterea rapidă a creditelor, se arată într-un comunicat al S&P.

Aceste tendinţe au avut ca rezultat accentuarea dezechilibrelor externe şi creşterea dependenţei de finanţarea prin credite externe, în condiţiile în care contribuţia investiţiilor străine directe la finanţarea deficitului extern a coborât la sub 50% în 2007.

De la jumătatea anului trecut, leul s-a depreciat cu aproape 20% faţă de euro, proces care ar putea contribui la atenuarea deficitului de cont curent, care, în 2007, a fost de circa 14% din Produsul Intern Brut (PIB), notează S&P.

Totuşi, agenţia anticipează că deficitul de cont curent se va menţine la peste 10% din PIB până la sfârşitul acestui deceniu.

Deprecierea leului reprezintă o provocare semnificativă pentru autorităţile din sectorul financiar, ca urmare a accelerării inflaţiei, care va depăşi în 2008, pentru al doilea an consecutiv, ţinta stabilită de Banca Naţională a României (BNR). O altă problemă o reprezintă volumul mare al creditelor în valută.

BNR a răspuns acestor probleme prin înăsprirea condiţiilor de creditare în monedă locală şi aplicarea unor măsuri mai stricte în cazul împrumuturilor în valută.

S&P consideră însă că este prea devreme să evalueze efectul acestor măsuri asupra creşterii creditelor, în special în cazul celor în valută.

"Perspectiva negativă a ratingurilor reflectă reacţia necorespunzătoare a autorităţilor la amplificarea dezechilibrelor şi posibila revizuire în sens negativ a calificativelor", a spus Mrsnik.

Ratingurile pot fi revizuite în sens negativ, în următoarele 12-18 luni, dacă dezechilibrele externe se vor amplifica iar România va continua să aplice politici bugetare şi salariale ciclice, sau dacă perspectiva economică se va înrăutăţi, a arătat analistul S&P.

Pe de altă parte, perspectiva ratingurilor ar putea fi îmbunătăţită la "stabilă", dacă strategia politică va conduce la o politică bugetară şi salarială prudentă, menită să menţină stabilitatea macroeconomică. Un alt factor pozitiv ar fi atenuarea dezechilibrelor externe şi a riscurilor macro-financiare.