S&P retrogradează patru bănci elene prezente în România în categoria "extrem de speculativ"

Ratingurile pentru credite pe termen lung au fost coborâte de la "B" (categoria "speculativ ridicat") la "CCC", cu perspectivă negativă, potrivit unui comunicat al S&P. Această perspectivă reflectă posibilitatea ca băncile să fie retrogradate din nou, dacă agenţia consideră că este probabilă intrarea instituţiilor financiare respective, conform criteriilor S&P, în incapacitate de plată (default).

Calificativul "CCC" este chiar deasupra categoriei de default cu perspective reduse de recuperare ("CCC-" până la "C") şi cu patru trepte deasupra ratingului "D", ultimul de pe scara de evaluare a S&P, atribuit în situaţii de incapacitate de plată.

Totodată, ratingurile pentru credite pe termen scurt au fost confirmate la "C", iar calificativele pentru instrumente financiare hibride la "CCC-".

Agenţia consideră că situaţia financiară a celor patru bănci este expusă unor riscuri semnificativ crescute din cauza deteriorării bonităţii Greciei şi a percepţiei privind o posibilă restructurare a datoriei statului.

S&P a redus cu trei trepte ratingul Greciei pentru creditele pe termen lung, de la "B" la "CCC", cel mai slab rating de ţară din lume, agenţia reiterând avertismentul că orice restructurare a datoriilor statului elen va fi interpretată ca incapacitate de plată.

Ratingul Greciei este acum cu doar patru trepte mai sus de default şi mai slab decât cele atribuite Pakistanului şi Ecuadorului, ultima dintre acestea fiind încă izolată pe pieţele financiare internaţionale după ce a intrat în 2009 în incapacitate de plată.

Retrogradarea NBG, EFG, Alpha Bank şi Piraeus Bank reflectă opinia S&P privind riscurile crescute pentru situaţia financiară a băncilor, mai ales în privinţa lichidităţii din operaţiunile de retail de pe piaţa elenă, dar şi situaţia capitalului. Cele patru bănci se confruntă cu riscuri de presiuni pe termen scurt pentru finanţarea prin operaţiuni de retail din Grecia, întrucât populaţia ia în considerare nevoia statului elen pentru un nou ajutor financiar extern şi condiţiile în care acesta ar putea fi acordat. Potrivit informaţiilor disponibile în prezent, aceste condiţii ar putea include o eventuală restructurare a datoriei publice, care ar putea conduce la una sau mai multe intrări în incapacitate de plată, se arată în comunicat.

Declinul depozitelor băncilor ar putea continua să se intensifice în Grecia, în funcţie de opinia populaţiei privind impactul asupra sistemului bancar al deteriorării bonităţii statului elen. Totodată, retrogradarea reflectă riscurile semnificative referitoare capitalul băncilor elene, care ar putea să apară dacă guvernul de la Atena va restructura o parte sau întreaga datorie.

Sensibilitatea clienţilor din Grecia ai băncilor la această evoluţie a fost evidenţiată de reducerea masivă a depozitelor în ultimele 18 luni. Potrivit băncii centrale a Greciei, depozitele populaţiei şi companiilor au scăzut cu 13 miliarde de euro în primele patru luni din 2011 (sau 5% din totalul depozitelor la sfârşitul lui 2009), comparativ cu 28 miliarde de euro pentru întreg anul 2010 (12% din totalul la sfârşitul anului 2009).

Finanţările garantate de la Banca Centrală Europeană (BCE) reprezintă cea mai mare parte a finanţării băncilor elene, excluând segmentul de retail, la sfârşitul lunii martie. Acesta este rezultatul dificultăţilor băncilor din Grecia în a accesa fonduri de pe piaţa internaţională în ultimii ani, notează S&P. În consecinţă instituţiile de credit elene au apelat la BCE pentru a refinanţa declinul depozitelor începând de la finele lui 2009, acumularea de portofolii de obligaţiuni guvernamentale şi maturităţile fondurilor atrase de pe pieţele financiare.

S&P notează că băncile din Grecia dispun, încă, de anumite rezerve de active eligibile pentru a fi folosite în operaţiuni la BCE, precum şi acces la lichidităţi de 30 de miliarde de euro puse la dispoziţie de guvernul elen.

Băncile sunt expuse direct la o deteriorare a bonităţii Greciei prin portofoliile mari de obligaţiuni guvernamentale, reprezentând 200% din rezervele de capital la NBG şi Piraeus, 170% la EFG şi 80% la Alpha Bank (la sfârşitul anului trecut). Impactul unei restructurări a datoriei statului asupra ratei adecvării capitalului la aceste bănci ar depinde în mare măsură de termenii restructurării şi de eventuale reglementări. chiar dacă nu s-a ajuns la o decizie privind restructurarea, o astfel de măsură ar putea, în cele mai pesimiste scenarii, să împingă băncile în insolvenţă, consideră analiştii S&P.

Perspectiva ratingurilor celor patru instituţii de credit analizate ar ptea fi urcată la stabilă, dacă situaţia financiară a acestora se îmbunătăţeşte sau băncile beneficiază de programe de sprijin extraordinar care să le permită să depăşească evenimentele fără a intra în incapacitate de plată.

EFG şi NBG sunt prezente în România prin intermediul Bancpost, respectiv Banca Românească, iar Alpha Bank şi Piraeus Bank activează pe piaţa locală sub brand propriu.