Saga fiscală continuă. Hocus-pocus la guvern cu declaraţia 600 pentru activităţi independente: se amână sau dispare?

Autorităţile nu au decis încă dacă va dispărea sau nu declaraţia 600, formularul prin care aproxi­ma­tiv 210.000 de români care au venituri extrasalariale sunt obligaţi să spună Fiscului ce venituri au obţinut în 2017 sau cred că vor obţine anul acesta în afara salariilor, astfel încât Fiscul să le calculeze ce contribuţii sociale au de plătit. După ce Liviu Dragnea, liderul PSD, a spus luni că a cerut amânarea termenului de depunere a formularului 600 de la 31 ianuarie la 1 martie, luni seara a apărut pe site-ul Finanţelor un proiect de OUG privind această prorogare. Problema e că prima şedinţă a viitorului guvern este pe 31 ianuarie, iar dacă amânarea termenului de depunere nu apare în Monitorul Oficial, contribuabilii riscă amenzi.

Totodată, ieri, Ionuţ Mişa, ministrul interimar al finanţelor, a spus că se gândeşte la o eliminare a declaraţiei 600. „Ne gândim la posibilitatea ca persoanele vizate să nu mai depună declaraţia 600 şi plata să se facă pe bază de cod numeric personal”, a spus Ionuţ Mişa, prezent ieri la Senat la o discuţie pe tema formularului 600.

Consultanţii fiscali spun că sunt încă foarte multe neclarităţi în legătură cu acest formular, care trebuie completat de persoanele care au obţinut sau care estimează că vor obţine venituri extrasalariale de peste 22.800 de lei (echivalentul a 12 salarii minime pe economie).

„La acest moment există încă multe necunoscute. Nu ne este clar cu ce doresc autorităţile să înlocuiască acest sistem de declarare, dar ar fi de dorit ca orice schimbare să fie bine gândită, astfel încât să nu bulverseze mai rău contribuabilii”, a spus Daniela Oprescu, tax director în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală KPMG. Ea a spus că, probabil, o variantă pe care ar putea să o aibă în vedere autorităţile ar fi revenirea la reţinerea la sursă a contribuţiei sociale de sănătate pentru anumite tipuri de venituri extrasalariale.

„Dar dacă se revine la reţinerea la sursă a contribuţiilor pentru venituri extrasalariale, aceasta ar fi în contradicţie cu programul de guvernare PSD-ALDE, unde se menţionează specific faptul că persoanele fizice care obţin venituri din activităţi independente vor plăti contribuţia socială la salariul minim, or metoda reţinerii la sursă nu permite tehnic plafonarea bazei de aplicare a contribuţiilor.  Mai mult, legea actuală dă posibilitatea contribuabilului să opteze pentru baza la care plăteşte CAS (contribuţia la pensie), deci spre deosebire de CASS (contribuţia la sănătate), unde pentru cei eligibili baza este plafonată, pentru toată lumea la fel (de exemplu 22.800 lei pentru anul 2018), pentru CAS această bază poate varia, prin urmare orice decizie ar lua reprezentanţii Ministerului de Finanţe, ea trebuie gândită diferit pentru contribuţia la pensie şi pentru cea la fondul de sănătate”, a mai spus Daniela Oprescu de la KPMG, citată de Ziarul Financiar.

De asemenea, experţii în taxe spun că informaţiile necesare pentru declaraţia 600 pot fi extrase din bazele de date ale ANAF.

„Cred că datele pot fi extrase din informaţiile pe care ANAF le obţine prin intermediul celorlalte formulare fiscale, dar nu s-au gândit la implementarea unei astfel de soluţii probabil din uşurinţă. Este mai eficient pentru ei să oblige contribuabilul să depună o declaraţie decât să extragă din toate bazele de date aceste informaţii”, a explicat Claudiu Ioniţă, individual taxation & global mobility manager în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală BDO România. În opinia lui, formularul 600 în sine nu este atât de dificil de completat, însă ar trebui explicat mai bine.

„Într-o secţiune se cer date personale, în altă secţiune se solicită informaţii despre CAS şi în alta despre CASS. Cineva care obţine venituri supuse doar CASS-ului (ex.: din investiţii sau din chirii) şi care nu este foarte bine pus la punct cu legislaţia fiscală nu ştie exact ce parte a formularului să completeze şi devine confuz. Există o problemă la veniturile din străinătate, unde este foarte posibil ca beneficiarii să obţină informaţiile privind veniturile obţinute anul trecut prin martie sau aprilie (după termenul limită de depunere a formularului 600)”, a mai spus Claudiu Ioniţă de la BDO.

Declaraţia 600 este o luare în evidenţă a persoanelor care urmează să plătească aceste taxe.

Această declaraţie exista şi anul trecut, a fost depusă de cei care obţineau venituri din activităţi independente, însă noutatea este includerea unei secţiuni speciale pentru contribuţiile de asigurări de sănătate, unde sunt evidenţiate o serie de venituri pentru care se datorează contribuţia CASS, a spus consultantul fiscal Emil Duca.

„Nu vorbim de impozitare, nu vorbim de o declaraţie de impunere, ci doar de o declaraţie de înregistrare fiscală. Declaraţia este de luare de evidenţă. Este emisă şi este solicitată în baza unei ordonanţe de urgenţă: 79/2017, prin care s-a refromat sistemul de contribuţii sociale. Şi termenul de 31 ianuarie este prevăzut în acea ordonanţă. De aceea este necesară emiterea unei ordonanţe de urgenţă, în momentul de faţă obligaţia există, indiferent de ce se declară. Organul fiscal poate, prin ordin al preşedintelui ANAF, să amâne pentru motive obiective depunerea declaraţiei, fără să mai fie necesară această ordonanţă”, a spus Emil Duca, prezent ieri la emisiunea online de bisiness ZF Live. El  a spus că, în situaţii deosebite, organele fiscale pot amâna depunerea unor declaraţii fiscale.

Experţii în taxe spun că o altă soluţie pentru eliminarea problemelor generate de Formularul 600 ar putea fi ca Ministerul de Finanţe să colecteze informaţiile necesare de la agenţi economici şi instituţii care au obligaţia declarării veniturilor plătite persoanelor fizice pe CNP-ul acestora (de ex. companiile care plătesc dividende acţionarilor declară aceste venituri pe CNP-ul beneficiarilor, alte entităţi care plătesc drepturi de autor, la fel etc.) şi astfel să aibă deja informaţiile la care se face referire în declaraţia 600.

„Asta ar elimina povara administrativă şi birocratică pentru contribuabil şi ar fi o iniţiativă salutară. În ţări foarte dezvoltate cu politici fiscale avansate, precum Olanda sau Statele Unite, de mulţi ani persoanele fizice primesc acasă declaraţia de venit precompletata de Fisc cu toate datele, veniturile realizate şi impozitul aferent. Doar în situaţia în care pe parcursul anului apar situaţii excepţionale cetăţeanul are posibilitatea să se adreseze Fiscului pentru reglare”, a mai spus Daniela Oprescu. Prin urmare, spune ea, procesarea şi analizarea datelor din declaraţiile depuse de agenţi economici, instituţii şi entităţi plătitoare de venituri persoanelor fizice, declaraţii de care dispun deja cei de la ANAF, în scopul aplicării contribuţiilor sociale, ar fi un lucru pozitiv, ar uşura atât viaţa contribuabililor, cât şi a angajaţilor ANAF care nu ar mai trebui să piardă timpul cu înregistrare şi verificare manuală, cu explicaţii la ghişeu etc.

„Punerea la punct a unui astfel de sistem s-ar înscrie în tendinţa de digitalizare la nivel mondial, tendinţă care sperăm să se înscrie cu prioritate în strategia de dezvoltare a ANAF”, a mai spus Daniela Oprescu.