Salariile din România au crescut cu cu aproape 13% în prima jumătate a anului. Avansul a dus la inflaţia de 5,4% înregistrată în luna mai

„Cea mai ridicată rată anulă a inflaţiei, de 12,1%, a fost înregistrată în Turcia. La aceasta a contribuit şi o depreciere accentuată a monedei. Ungaria şi Slovacia au înregistrat şi ele creşteri ale ratei inflaţiei de 2,8%, respectiv 2,6%”, se menţionează într-o analiză a Departamentului Economic al Euler Hermes, companie de asigurare a creditului comercial şi de colectare de creanţe. Această analiză ia în calcul datele aferente lunii mai, pentru ţările din Europa de Centrală, de Est şi de Sud.

Spre comparaţie, inflaţia a atins un nivel ridicat la finele lunii mai în Ucraina, de 11,7%, dar un nivel în media regiunii în Estonia (3%), Lituania (2,9%), Bulgaria (2,6%) şi Rusia (2,5%). În schimb, niveluri mai reduse au fost consemnate în Letonia (2,3%), Cehia (2,2%), Serbia (2,1%), Slovenia (2%), Polonia (1,7%) şi Croaţia (1,4%).

În plus, o creştere mai mare a salariilor decât în România a fost înregistrată, în primele trei luni ale acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în Turcia, de 14,8%, iar după România a fost consemnat în Ungaria, de 12,4%. În restul ţărilor au fost atinse niveluri de sub 10%: Letonia (8,6%), Cehia (8,6%), Lituania (8,4%), Estonia (7,7%), Bulgaria (7,1%), Polonia (6,9%), Slovacia (6,5%), Slovenia (4,8%) şi Croaţia (4,8%). Astfel, corelaţia dintre inflaţie şi salarii se păstrează, deşi evoluţiile sunt diferite de la ţară la ţară.

„În majoritatea ţărilor europene creşterea nominală a salariilor a depăşit cu mult nivelul de creştere a productivităţii. Companiile au absorbit costurile salariale mai ridicate acceptând marje de profit mai scăzute, preferând menţinerea preţurilor la produsele comercializate la acelaşi nivel de până acum, limitând astfel impactul asupra inflaţiei. Excepţie de la acest trend se observă în România şi Turcia, unde inflaţia devansează în prezent estimările”, explică specialiştii Euler Hermes.

În plus, de la începutul anului şi până în prezent, în România, leul are o depreciere de -1,2% faţă de dolar şi de -0,2% faţă de euro, conform analizei citate.

„În ceea ce priveşte nevoia de finanţare externă brută, în România aceasta se situează la 134% din rezervele valutare. Ungaria are un excedent de cont curent şi un deficit fiscal acceptabil, iar nevoile sale de finanţare externă sunt adecvate, reprezentând doar 75% în rezervele valutare. Polonia afişează o nevoie de finanţare externă în raport cu rezervele sale valutare de 136%, bazate, în general, pe o macroeconomie relativ solidă”, mai relevă analiza Euler Hermes.

Cu acest nivel, România este a cincea ţară din lume în ceea ce priveşte nevoia de finanţare externă, imediat după Polonia, iar Ungaria este a 14-a ţară din lume. Cea mai ridicată nevoie de finanţare externă brută o are Turcia, cu un nivel de 270%, urmată de Ucraina – 219% şi de Argentina – aproximativ 190%. În plus, în Europa Centrală, de Est şi de Sud, în ceea ce priveşte nevoia de finanţare externă brută se mai consemnează următoarele niveluri: Croaţia (102%), Cehia (75%), Bulgaria (38%) şi Rusia (6%).

La nivel global, este estimată o creştere economică de +3,3% în 2018, faţă de +3,2% în 2017, potrivit companiei citate. „Climatul rămâne unul pozitiv, însă, în timp ce creşterea economică din SUA se prevede a accelera în 2018, în ceea ce priveşte China, se aşteaptă o încetinire. Economia statelor membre zona euro ar putea decelera în 2018 şi 2019, atingând praguri de +2,1%, respectiv 1,9%, după ce, anul trecut, au înregistrat printre cele mai mari creşteri economice, de 2,6%, de la an la an”, au subliniat analiştii Euler Hermes.

Potrivit specialiştilor companiei citate, ultimele evoluţii macroeconomice indică faptul că PIB-ul global se bucură de o bază de creştere solidă, deşi se observă ritmuri diferite la nivel de ţări. „Trimestrul doi din 2018 s-a caracterizat prin: rate de dobândă mai mari decât estimate, preţuri mai mari la materiile prime şi un risc (geopolitic) ridicat”, explică specialiştii Euler Hermes.