Saltul record al preţurilor de producţie amplifică perspectivele sumbre în Germania

Economia germană, cea mai mare din Europa, a stagnat în al doilea trimestru, războiul din Ucraina, creşterea preţurilor la energie, pandemia şi întreruperile din lanţul de aprovizionare aducând-o în pragul unei recesiuni, scrie Reuters.

"Perspectivele pentru dezvoltarea ulterioară (a economiei) sunt în prezent vizibil sumbre", a declarat ministerul în raportul său lunar din august, adăugând că acestea sunt marcate de "un grad ridicat de incertitudine".

"Livrările semnificativ mai mici de gaz din Rusia, creşterea persistentă a preţurilor la energie şi, din ce în ce mai mult, la alte bunuri, precum şi întreruperile mai lungi decât se aşteptau ale lanţului de aprovizionare, de asemenea în legătură cu politica chineză de zero-COVID, cântăresc puternic asupra dezvoltării economiei", a spus acesta.

Preţurile de producţie, considerate un indicator principal al inflaţiei, au avut în iulie cele mai mari salturi, determinate în principal de preţurile ridicate la energie.

Preţurile la energie în ansamblu au crescut cu 105% faţă de iulie 2021, în principal din cauza preţurilor mai mari la gaze naturale şi electricitate.

Alimentând costurile deja ridicate ale energiei, guvernul german va impune, de la 1 octombrie, taxe pentru consumatorii de gaz care vor adăuga câteva sute de euro la factura anuală de energie a unei familii medii. Pentru a atenua impactul, taxele pe vânzări de gaze vor fi reduse de la 19% la 7%.

Preţurile mai mari la energie înseamnă că este puţin probabil ca inflaţia să se calmeze prea curând. Rata anuală a inflaţiei în Germania a fost de 8,5% în iulie, în linie cu rata record de 8,9% din zona euro.

În aprilie, guvernul german a prognozat pentru 2022 o inflaţie de 6,1%. Acesta va prezenta proiecţii economice actualizate pe 12 octombrie, a declarat Ministerul de Finanţe.