Sârbu: Raportul BM nu spune lucruri noi, au fost măsuri care au întâmpinat rezistenţa agricultorilor

"Nu ne spun lucruri noi, sunt lucruri pe care le ştim. Noi am încercat în perioada 2001-2004 să adoptăm o lege pentru comasarea terenurilor, dar nu s-a putut. Nici renta viageră nu a dat rezultatele dorite", a precizat Sârbu.

El consideră că există o rezistenţă din partea micilor agricultori faţă de comasare şi asociere, pentru că foarte mulţi au rămas cu sindromul "cooperativelor agricole de producţie".

"E inexplicabil acest lucru, după 20 de ani, pentru că ar fi trebuit să existe o dorinţă de asociere văzând cum se produce acum., dar există o populaţie îmbătrânită la ţară, care s-a obişnuit să trăiască din hectarul de teren", a afirmat Sârbu.

Ministrul a adăugat că raportul nu menţionează că în România există două tipuri de agricultură, una mare, cu companii care produc pentru piaţă, şi una de subzistenţă, şi consideră că menţiunile BM sunt pentru aceasta din urmă.

BM susţine, în Strategia de Parteneriat cu România pentru 2009 – 2013, că agricultura românească este fragmentată şi învechită, necesitând investiţii majore la capitolul competitivitate, Politica Agricolă Comună (PAC) putând oferi multiple beneficii fermierilor români, atât financiare, cât şi de integrare şi de stabilitate.

BM rămâne activă în agricultura românească prin trei proiecte: unul legat de calitatea terenurilor şi de absorbţia fondurilor UE, altul ce îşi propune să îmbunătăţească competitivitatea şi un al treilea referitor la reabilitarea sistemelor de irigaţie şi creşterea productivităţii.

În cadrul Strategiei, banca propune ca departamentele guvernamentale responsabile de agricultură şi dezvoltare rurală să îşi îmbunătăţească performanţele prin asistenţa tehnică şi munca analitică.