Scenariu alarmant de la Transelectrica: Sistemul energetic al României are nevoie urgentă de investiţii, importul nu este o alternativă

Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a solicitat Transelectrica o actualizare a Planului de dezvoltare a reţelei electrice de transport pentru perioada 2018-2027, care să ia în calcul mai multe scenarii de evoluţie a capacităţilor de producţie, rezultând faptul că în anul 2020 ar fi necesară punerea în funcţiune a unor capacităţi de producere a energiei electrice cu o putere totală instalată de 300÷600 MW.

„Rezultatul analizei: pentru anul 2022 se înregistrează o lipsă de capacitate de producere în SEN în raport cu cererea de consum de 1799 MW, iar pentru anul 2027 o lipsă de capacitate de producere de 2512 MW. Aceste valori sunt la limita capacităţii de import a liniilor electrice de transport transfrontaliere. Conform concluziei din propunerea de completare a PDRET 2018-2027: „Acoperirea unei părţi importante a consumului intern net prin import implică anumite riscuri legate de potenţiala lipsă de resurse regionale în ceea ce priveşte capacităţile de producere a energiei electrice, ţinând cont de soldul anual al ţărilor din regiune, care, cu excepţia Bulgariei şi Cehiei, sunt net importatoare (Ungaria, Polonia, Croaţia, Serbia)”, arată ANRE.

La orizontul de timp 2025 ar fi necesară existenţa unei capacităţi disponibile suplimentare de cel puţin 570 MW (scenariul conservator), respectiv de 670 MW (scenariul de referinţă).

Printre scenariile luate în calcul de Transelectrica se numără cel critic, care prevede nerealizarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă până în 2027 şi nerealizarea de investiţii noi, ce ar trebui puse în funcţiune în 2022, la Arad, Govora şi în Bucureşti şi scenariul modelat, care prevede diminuarea şi dispariţia CE Oltenia, CET Govora, CET Drobeta şi CET Galaţi, fie din considerente tehnice, fie din cauze financiare.

Transelectrica apreciază că alimentarea zonei metropolitane Bucureşti este o problemă fără soluţie în prezent. „Din cele prezentate în cadrul acestei secţiuni a completării la Planul de dezvoltare a RET reiese că, până acum, în privinţa soluţiei de perspectivă pentru asigurarea alimentării cu energie electrică a zonei metropolitane Bucureşti, nu există o fundamentare tehnico-economică care să susţină luarea unei decizii pentru o soluţie tehnică, ce ar permite trecerea la o fază care să contureze unul sau mai multe proiecte de investiţii. C.N.T.E.E. Transelectrica S.A. menţionează că a fost achiziţionat prin licitaţie deschisă “Studiu privind dezvoltarea reţelei electrice de alimentare a zonei metropolitane Bucureşti – perspectiva pe 10 ani”. Acest studiu se va finaliza la începutul anului 2020. Asigurarea alimentării cu energie electrică a zonei metropolitane Bucureşti la nivelul cerinţelor actuale, rămâne o problemă nerezolvată de către C.N.T.E.E. Transelectrica S.A”, arată ANRE.

Conform datelor Ministerului Energiei, din cei 24.000 MWh din capacităţile de producţie de energie din România lipsesc 8.000 MWh, situaţie generată de condiţii juridice, de finanţare, de condiţii de mediu sau tehnice. Capacităţile de producţie din România asigură în prezent o producţie de cel mult 8.000 MWh.

Frank Neel, membru al Directoratului OMV Petrom, declara recent că România a fost aproape de un blackout, adică de căderea sistemului energetic, de doua ori, în 2019, atunci când Unitatea 1 de la CNE Cernavodă a fost oprită, în 18 septembrie şi încă o dată la începutul anului.

Neel a precizat, în cadrul unei conferinţe de profil, că aceste două situaţii de blackout au apărut pe fondul lipsei de investiţii în centrale şi pentru că nu există posibilitatea încheierii unor contracte pe termen lung.