Astfel, 523 de parlamentari au votat „pentru”, iar 85 „împotrivă” cu privire la adoptarea modificărilor la fondul de urgenţă.
Chiar dacă propunerea a fost sprijinită de marea majoritate a parlamentarilor, nu este clar, încă, dacă executivul german a fost susţinut de suficienţi membri ai coaliţiei aflate la guvernare.
Sprijinul din partea opoziţiei a însemnat că rezultatul votului nu a fost pus sub semnul întrebării.
Acţiunile europene şi-au accelerat creşterea după votul din parlament, în timp ce preţul obligaţiunilor germane a scăzut.
La 10:28 GMT (13:18 ora României), indicele FTSEurofirst 300, care include cele mai importante companii europene, se afla în urcare cu 0,3%. La scurt timp după rezultatul votului, indicele a înregistrat o creştere de până la 0,5%.
Cancelarul german, Angela Merkel, a încercat să ofere asigurări membrilor coaliţiei de guvernare că banii contribuabililor germani nu vor fi irosiţi prin susţinerea fondului de urgenţă al zonei euro, însă nu a putut exclude eventuale pierderi, în contextul temerilor tot mai mari ale investitorilor privind Grecia.
Germania va susţine până la 210 miliarde de euro din capacitatea financiară de 440 miliarde de euro a fondului prin garanţii, însă criticii avertizează că este deja clar că suma nu este suficientă şi va trebui suplimentată.
Modificările convenite de liderii europeni, dar neimplementate încă, implică majorarea capacităţii Facilităţii Europene la 440 miliarde de euro, de la circa 250 de miliarde de euro în prezent, şi o flexibilitate mai mare în utilizarea fondurilor. Astfel, dacă acum fondul nu poate finanţa decât statele cu probleme din zona euro, modificările vor permite achiziţia de obligaţiuni guvernamentale, injecţia de capital la bănci, respectiv acordarea de împrumuturi unui stat înainte ca o eventuală situaţie de criză a acestuia să se agraveze.
Modificările trebuie aprobate de parlamentele ţărilor din zona euro.