Seceta s-a instalat în Sud şi Est. Ce culturi sunt afectate, când pornesc irigaţiile?

„În anumite zone ale ţării, seceta s-a instalat în sol. Este vorba de o secetă pedologică, în mod deosebit pe terenurile nisipoase ale României, în partea de sud şi răsărit. De aceea, la solicitarea fermierilor, am dat drumul la staţiile de irigare... Prin lipsa unei lucrări adecvate la nivelul solului poţi să pierzi rapid apa şi să privezi planta de cantitatea atât de necesară pentru creştere şi dezvoltare”, declara joi, în judeţul Giurgiu, ministrul Agriculturii.

Iar la jumătatea lunii martie, ministrul vorbea de irigarea unui milion de hectare, măsură care va asigura României menţinerea pe primul loc la producţia de porumb în Europa.

„Am făcut un calcul care trebuie să ramână în mintea tuturor, a decidenţilor, a celor care se ocupă de acest domeniu şi care prin decizia lor dau viteză unui domeniu atât de necesar, al agriculturii: România trebuie să ajungă să irige efectiv un milion hectare de porumb, obţinându-se o producţie de 16 milioane de tone, ştiindu-se că România cultivă 2,5 milioane hectare de porumb, pe celelalte suprafeţe neirigate să obţină 4-5 tone la hectar în condiţii grele de climă, realizează peste 23 de milioane de tone de porumb, astfel nu va părăsi niciodata locul I în Uniunea Europeană, îl ocupă de doi ani şi trebuie să-şi pastreze acest loc, pentru că are condiţii, are posibilităţi şi voinţa este la ea acasă, fermierii s-au dotat şi pot face face unor situaţii mai critice”, a spus ministrul Daea, în Dolj.

Ministrul le recomandă fermierilor să se organizeze, în aşa fel încât să poată folosi toţi banii de la Uniunea Europeană. „România dispune de o sumă de 435 de milioane de euro destinată executării acestor lucrări foarte importante pentru ţară”, a mai adăugat Daea.

În ţară, fermierii vorbesc de culturi afectate

În Prahova, aproape 40% din cele 14.272 de hectare cultivate cu rapiţă sunt afectată de secetă, fiind vorba de o suprafaţă calamitată de 5.700 de hectare, transmite corespondentul MEDIAFAX. Pagubele create sunt cele legate de însămânţarea culturii, sumele fiind cuprinse între 1.000 de lei şi 1.500 de lei, pe hectar.

„Avem doar rapiţa afectată de secetă. Şi avem un total de 5.700 de hectare calamitate, în sudul judeţului. Noi am făcut procese verbale de calamitate pe care le trimitem mai departe, la minister. Fermierii pot fi despăgubiţi doar dacă se declară secetă la nivel naţional, adică în funcţie de amploarea fenomenului”, a declarat Mita Enache, directorul Direcţiei Agricole Prahova.

În Vrancea este secetă, iar fenomenul poate lua amploare, în condiţiile în care cantitatea de precipitaţii pe luna martie a fost între 10 şi 15 litri, cumulat, ceea ce este considerat „puţin” de către fermieri.

„Nu avem încă cereri pentru evaluarea pagubelor şi despăgubiri. Noi am avut probleme şi anul trecut, cu seceta din toamnă. În momentul de faţă, sunt pornite sisteme de irigat în diferite puncte ale judeţului. Reţeaua nu acoperă 50% din suprafaţa totală”, a declarat, la solicitarea MEDIAFAX, directorul Direcţiei Agricole Vrancea, Ticu Constandache.

Nici în Brăila nu a plouat în ultima perioadă, iar înfiinţarea culturilor de toamnă s-a făcut în condiţii nefavorabile.

„Toamna trecută am avut un deficit de 51 mm faţă de valorile normale. Primăvara este şi ea uscată, suntem tot în deficit faţă de valorile normale. Este un deficit de circa 130 de metri cubi la hectar. Totuşi, ca stare de vegetaţie a culturilor nu stăm foarte prost, la grâu, la rapiţă şi orz au fost irigate suprafeţele. Începând de ieri, am pornit sistemele de irigaţii. Avem semnate contracte pentru irigaţii pentru aproximativ 86% din suprafaţa totală, sistemele fie au pornit, fie se lucrează pentru pornirea acestora. Tindem spre 100% suprafaţă irigată în judeţul Brăila”, a explicat, pentru MEDIAFAX, directorul Direcţiei Agricole Brăila, Traian Cismas.

Şi la Galaţi sunt probleme din cauza secetei, iar autorităţile trebuie să ia măsuri urgente. Ministrul Agriculturii a anunţat că o parte a sistemului de irigat a fost pornit la sfârşitul săptămânii trecute.

„În judeţul Galaţi a început activitatea de irigat. În Câmpia Covurlui, s-a pornit staţia SRP 1 Vânători, care repompează apa din Canalul Magistral Lunca pentru o suprafaţă de 68.000 ha. S-au umplut cu apă peste 18 km de canal”, a anunţat pe Facebook, ministrul Petre Daea.

Situaţia din vestul ţării

În judeţul Gorj, dintre cele 67 hectare cu rapiţă o suprafaţă de 27 de hectare se va renunţa şi va fi cultivată cu porumb, din cauza procentului mic de răsărire. În ceea ce priveşte infrastructura de irigaţii, în judeţul Gorj, au existat, înainte de 1989, două sisteme de irigaţii, unul în comuna Săuleşti şi unul în comuna Băleşti.

La Săuleşti a fost constituită o asociaţie a udătorilor care a preluat sistemul de irigaţii, ce acoperă o suprafaţă de 562 hectare, iar, pe structura acestuia, s-au efectuat reparaţii până la staţia de pompe, printr-un canal de aducţiune a apei pe distanţa de 1 km de la râul Gilort (sursa de alimentare). Reţeaua hidrotehnică o constituie conductele îngropate ce însumează o lungime de 16.585 de metri (aproape 16,6 kilometri).

În privinţa sistemului de irigaţii din comuna Băleşti, situaţia este puţin mai complicată, deoarece aici nu s-au constituit OUAI (Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii) care să preia sistemul. În ultima săptămână a lunii martie a avut loc la Primăria comunei Băleşti o întâlnire la care au participat reprezentanţi ai Direcţiei pentru Agricultură Judeţene Gorj, conducerea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare — Filiala Gorj, Oficiului pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Gorj, primarul UAT Băleşti şi fermieri din comună, ocazie cu care s-a analizat starea actuală a structurii respective şi soluţiile pentru aducerea acestuia în stare de funcţionare. Reprezentanţii DAJ au înştiinţat persoanele interesate cu privire la faptul că, în prezent, este deschisă sesiunea de proiecte pentru investiţii, printre care şi cele în irigaţii, iar termenul limită de depunere este 31 august 2019.

În judeţul Timiş, nu s-au mai făcut investiţii în infrastructura de irigaţii a statului român de peste zece ani, când a fost predată o amenajare pentru o suprafaţă de aproape 9.000 de hectare, care acum zace nefolosită. Pe de altă parte, culturile din judeţul Timiş nu au fost afectate de secetă, deocamdată.

„Cu seceta nu ne-a chemat nimeni deocamdată în vreo comisie, nu înseamnă că nu sunt cazuri, dar nu ne-a atenţionat niciun fermier, societate să mergem să constatăm. Posibil să fie afectate culturi, dar nu tare, pentru că e vorba de doi, trei centimetri de sol uscat mai ales din cauza vântului, că a bătut vântul, dar la nivelul rădăcinilor nu cred că sunt probleme. Este vorba de grâu şi orz, iar semănăturile care se fac acum, floare şi porumb se seamănă în condiţii bune”, a afirmat Doru Ioan Petanec, şeful Direcţiei Agricole Judeţene Timiş.

În ceea ce priveşte infrastructura de irigaţii, şeful Direcţiei Agricole Timiş a precizat că judeţul nu a stat niciodată bine la acest capitol, pentru că, până în anul 1990, s-a considerat că majoritatea terenurilor erau cu exces de umiditate.

„Judeţul Timiş nu a excelat niciodată în ceea ce priveşte sistemul de irigaţii. Fostele noastre canale nu erau de irigaţii, erau de desecare, pentru că majoritatea terenurilor, până în anul 1990, erau considerate cu exces de umiditate. Canalele existente, alea mai vechi, sunt de fapt de desecare, ca să coboare nivelul freatic. Cei de la ANIF (n.r. - Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare) au situaţia cu ce au reparat, dar mă îndoiesc că au reparat prea multe. Infrastructura veche de irigaţii a fost mare, dar nu mai este. Sunt şi microcartiere noi apărute pe infrastructura respectivă”, a detaliat Doru Ioan Petanec.

De asemenea, şeful Direcţiei Agricole Timiş a declarat că Programul Naţional de Irigaţii este o idee bună, însă, ar trebui să se aloce fonduri şi pentru conductele care să facă legătura între canalele principale şi sistemul de irigaţii.

„Programul de irigaţii nu e rău la noi, numai că statul şi dacă sprijină cu canalele principale, dar aici asociaţiile poate că ar beneficia în primul rând, că după aceea le trebuie infrastructură, adică sistemul de conducte care să ducă de la acele canale şi sistemul de irigaţii. Ei (n.r. - fermierii) trebuie să aibă o putere financiară, ca să facă infrastructura asta. Dacă statul va finanţa canalele respective, care sunt foarte utile, în primul rând, asociaţiile ar putea să înceapă şi fermierii mari şi foarte mari. Noi am avut în trecut şapte asociaţii de udători, care reuneau fermieri pe zone, interesaţi de sistemul de irigaţii, dar s-au autodesfiinţat singure, s-au retras”, a mai explicat Petanec.

Pe de altă parte, Ion Lauer, din partea ANIF, Filiala Teritorială Timiş, a declarat că în judeţ există o singură amenajare de irigaţii, între localităţile Şag şi Topolovăţ, care a fost predată în perioada 2006 – 2009 fermierilor, iar din acel moment nu s-a mai făcut nicio reparaţie.

„În judeţul Timiş există o amenajare de irigaţii Şag-Topolovăţ, care a fost predată în anii 2006–2009 organizaţiilor utilizatorilor de apă, constituite pe suprafeţele respective din posesorii terenurilor agricole. Din acel moment nu s-a mai făcut nicio reparaţie. Deci, s-au predat staţiile de punere sub presiune şi infrastructura secundară, adică conductele îngropate, unde se montau aripile de ploaie pentru irigare. Ei nu au mai făcut nicio reparaţie şi pe terenurile respective fiecare, că a rămas în proprietatea lui sau l-au vândut, sau s-au construit locuinţe rezidenţiale pe intravilanele extinse ale municipiului Timişoara, a comunei Giroc şi comunei Şag”, a afirmat Ion Lauer.

Totodată, reprezentantul ANIF a explicat că din acel moment nu s-a mai făcut nicio investiţie în judeţul Timiş în ceea ce priveşte infrastructura de irigaţii, ci doar amenajări realizate din fonduri private.

„Suprafaţa totală brută care s-a predat era de 8.739 de hectare, care s-a predat din 2006 până în 2009 la aceste organizaţii, suprafaţa cu infrastructura. Ca irigaţie nu s-a mai făcut nimic în judeţul Timiş, în amenajările deţinute în patrimoniul statului român, în administrarea noastră. Ce am avut, am predat la aceste organizaţii a utilizatorilor de apă. Acum sunt societăţi comerciale agricole private care vin după avize şi realizează amenajări locale de irigaţii, dar aici noi nu deţinem controlul lor. Aceste organizaţii a utilizatorilor de apă nu au accesat fondurile din Programul Naţional de Irigaţii şi nici nu s-au înfiinţat alte organizaţii care să solicite fonduri pentru executarea lucrărilor de irigaţii, a amenajărilor”, a declarat Ion Lauer.

Culturile ceraliere de toamnă nu au intrat în iarnă corespunzător

În Suceava, directorul Direcţiei Agricole, Duţu Haralampie, spune că au fost afectate de seceta din toamnă 140 de hectare de teremuri cu rapiţă, care nu a răsărit, iar culturile ceraliere de toamnă nu au intrat în iarnă corespunzător, dar pagubele nu au fost cuantificate şi fermierii urmează să decidă ce vor face cu terenurile respective.

„Nu suntem într-o perioadă bună nici acum, este secetă şi dacă nu de ajută vremea vor exista probleme şi cu înfiinţarea culturilor de primăvară”, a subliniat Duţu Haralampie.

La Botoşani, secerta a afectat 3.500 de hectare de hapiţă, în primăvara acestui an urmând să fie întoarse lucrările şi semănate alte culturi.

„În ultimii doi ani, au fost reperate la Botoşani patru staţii de pompare, dintre care două au fost puse în funcţione în 2018 (celelate două funcţionau). În 2019, va fi pusă în funcţiune o nouă staţie de pompare şi judeţul va avea în total 5 staţii care funcţionează. În 2018, au fost semnate 3 contracte, pentru irigaţii cu trei OUAI-uri şi cu 11 societăţi comerciale, iar în 2019 sunt semnate 3 contracte cu OUAI-uri şi 14 cu societăţi comerciale pentru folosirea apei sezoniere pentru o suprafaţă de 5.000 de hectare. La Botoşani, chiar s-a văzut că programul de irigaţii funcţionează”, a declarat Cristian Debilaş, directorul DADR Botoşani.

Directorul ANIF – filiala teritorială Dobrogea, Alin Trifan, spune că, pentru moment, nicio staţie de pompare din zonă nu funcţionează, dar solicitările din partea fermierilor pentru irigaţii abia acum au început să vină. Drept urmare, echipele agenţiei au fost trimise în teren, acolo unde există cereri, pentru a pune în funcţiune staţiile de pompare.

„La ora aceasta nu avem staţii în lucru pentru că nu au fost solicitări, abia acum au început să trimită. (…) Acum lucrăm. Colegii mei sunt toţi în teren, unde avem cereri de apă, să punem sub tensiune staţiile de pompare şi să începem furnizarea apei către beneficiari. Avem echipe în teren care, împreună cu cei de la Enel pun staţiile sub tensiune şi le pregătesc pentru demararea campaniei de irigaţii, în zonele în care sunt solicitări. (…) Solicitări avem acum din zona Carasu - Poarta Albă, Carasu - Galeşu, solicitări care vin în urma contractelor cu organizaţii ale fermierilor”, spune Alin Trifan.

Directorul ANIF Dobrogea susţine că, faţă de anul trecut, în acest sezon va funcţiona o staţie de pompare în plus, la Galeşu, care a fost reabilitată, şi aşteaptă numai vizita ministrului Agriculturii, Petre Daea, pentru a fi inaugurată şi apoi pusă la lucru.

„La nivelul judeţului, staţiile de pompare care au funcţionat anul trecut vor funcţiona şi anul acesta. În plus, avem o staţie, cea de la Galeşu, care este modernizată şi îl aşteptăm pe domnul ministru Daea să vină să o pornească. Staţie care a fost reabilitată integral prin Programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România. Şi mai avem una în lucru la Sinoe”, a explicat Trifan.

Potrivit acestuia, numai un sfert din capacitatea de irigare poate fi folosită la nivelul regiunii, din cauza fermierilor care în ultimii ani nu au avut solicitări pentru irigaţii, iar staţiile şi infrastructura s-au degradat. Acum, după ce nu se mai percep taxe, costuri pentru apa folosită la irigaţii, situaţia a început să se îmbunătăţească.

„Capacitatea de irigare este de aproximativ 100.000 de hectare din circa 400.000 amenajate. Dar acestea sunt date seci, pentru că fermierii, în ultimii 15 ani, nu au irigat. Pur şi simplu nu au solicitat. În ultimii 3-4 ani, am avut acţiuni de conştientizare, le-am explicat aceste fenomene de secetă, de schimbări climaterice. Am stat de vorbă cu zeci, poate sute de fermieri, şi la început eram refuzat. Acum văd că am început să fiu căutat de fermieri pentru a intra în Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii. (…) Acum, din cauza acestor transformări meteorologice au început mulţi să se organizeze pentru a-şi putea repara infrastructura secundară. Automat, noi repară infrastructura principală. (…) Fermierii vin exact atunci când nu mai pot. Până atunci nu-i interesează. Până acum 2 ani, când s-a modificat legea şi s-a dat apa gratuit de la ANIF, spuneau: Domnule, sunt costuri prea mari!. Ei, şi cu apa gratuită tot nu am cui să dau apă, pentru că mulţi dintre fermieri nu sunt fermieri. Mulţi dintre cei care lucrează pământul sunt mulţumiţi să primească subvenţia. Produc atât cât produce pământul, ca să-şi scoată cheltuiala, iar subvenţia o iau ca pe profit”, a spus Alin Trifan.

El a mai precizat că la ora actuală ANIF Dobrogea are contracte pentru irigaţii cu „vreo 15” organizaţii ale fermierilor din cele peste 40 existente.

Pe de altă parte, reprezentanţii Direcţiei Agricole Constanţa spun că în judeţ nu au fost semnalate calamităţi naturale, respectiv secetă ori de altă natură.

Anul acesta, campania de irigaţii a început la 14 martie, odată cu punerea în funcţiune a SPA Isaccea, din cadrul Amenajării Isaccea din judeţul Tulcea, a răspuns ANIF unei solicitări MEDIAFAX.

În prezent, au fost puse în funcţiune, la cerere, staţiile de pompare din judeţele Tulcea - Amenjarea Isaccea, Galaţi - Amenajarea Câmpia Covurlui, Vaslui - Amenajarea Albiţa Fălciu, Botoşani - Amenajarea Curteşti, însumând un total de aproximativ 700 de hectare.

În plus, în judeţul Dolj, au fost umpluţi, la cerere, 52 km de canal din cadrul Amenajării Nedeia, însa ulterior umplerii fermierii din zonă au decis ca irigaţiile să înceapă de la 1 mai.

Acţiunea de contractare se află în plină desfăşurare, până la această dată agenţia având încheiate 641 de contracte, însumând o suprafaţă de 762.223,4 ha.

Din cele 98 amenajări de irigaţii cuprinse în PNI, 47 amenajări se află deja în procesul de reabilitare, restul urmând să intre în perioada octombrie-noiembrie 2019.

În prezent sunt în curs de execuţie 47 de obiective de investiţii şi alte 30 de obiective de investiţii se află în diferite stadii de proiectare. Până în prezent au fost finalizate patru obiective de investiţii: Modernizarea staţiei de pompare de irigaţii SPA km 388 - Navele 2,3 din amenajarea Gălăţui Călăraşi şi Boianu Sticleanu (judeţul Călăraşi); Reabilitarea staţiei de repompare SRPA I+IQ - Spiru Haret din amenajarea Ialomiţa Călmăţui (judeţul Brăila); Reabilitarea amenajării Terasa Caracal şi amenajării Bucşani Cioroiu (judeţul Olt).

În plus, în ceea ce priveşte reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii, anul trecut, 142 de proiecte au fost declarate eligibile pentru finanţare prin PNDR, sM4.3- „Investiţii pentru dezvoltarea, moderinizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice”- componenta de Infrastructura de irigaţii, iar pentru acest an au fost depuse deja 22 proiecte, perioada de depunere fiind în plin proces de derulare.