Secretele bugetului: 260.000 de "paznici" consumă 40% din fondul public de salarii

Estimările sunt realizate de Ziarul Financiar (ZF) pe baza informaţiilor de la Ministerul de Finanţe şi de la Institutul Naţional de Statistică.

În negocierile privind reducerea de salarii ale bugetarilor apar pentru prima dată defalcări privind structura pe salarii şi pe instituţii. Problema este că între datele de la Ministerul de Finanţe, care spun că există 1,36 milioane de bugetari, şi cele de la Institutul de Statistică şi care numără doar 1,1 milioane bugetari există o diferenţă de 260.000 de salariaţi despre ale căror salarii nu se ştie nimic.

"Din datele privind structura salariilor sunt excluse cadrele militare şi personalul asimilat (Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii etc.)", se arată într-un document furnizat de INS, care prezintă structura salariilor celor 1,1 milioane de bugetari civili.

Astfel, reiese că unu din cinci bugetari este din "structuri", adică lucrează în ordine publică şi siguranţă naţională. Aici intră partea de Interne din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor,
cele patru servicii secrete (SRI, SPP, SIE, STS) şi militarii. Comparând cât cheltuie statul cu cei 1,1 milioane de bugetari civili, şi anume circa 6,7 miliarde de euro pentru 2010, cu cheltuielile totale
salariale prinse în bugetul pentru 2010 de 10,7 miliarde de euro (9,3% din PIB), rezultă că pentru doar 19% din numărul total de bugetari statul cheltuie 4 miliarde de euro, adică 36% din bugetul
alocat salariilor din sistemul public.

În lipsa unor date oficiale, calculul se verifică prin venitul net lunar mediu înregistrat de aceşti bugetari speciali.

Cele 4 miliarde de euro cheltuieli salariale anuale înseamnă cheltuieli lunare de 330 milioane de euro, adică un venit mediu net de circa 2.700 de lei pentru fiecare din aceşti 260.000 de angajaţi speciali.

Bugetele de salarii pentru poliţişti, militari şi angajaţi ai serviciilor secrete sunt duble faţă de cele alocate pentru plata a 325.000 de angajaţi civili din administraţia publică locală şi centrală, care consumă anual circa 2,1 mld. euro.

În învăţământ, unde lucrează 360.000 de bugetari, adică profesori şi personal auxiliar, cheltuielile totale ale statului cu salariile sunt de circa 2,7 mld. euro, în timp ce pentru cei aproximativ 260.000 de angajaţi din sănătate sunt cheltuite fonduri în valoare totală de 1,9 mld. euro.

Conform structurii salariale oferite de Statistică, numai 28.000 de angajaţi bugetari civili câştigă peste 1.000 de euro net pe lună, în timp ce 5.600 câştigă peste 2.000 de euro net pe lună. Mass-media a prezentat la sfârşitul săptămânii trecute structura salariilor fără să ţină cont de ceilalţi 260.000 de bugetari speciali care nu apar în statistici cu salariile defalcate, deci veniturile nete din sistemul public de peste 1.000 de euro şi de peste 2.000 de euro sunt mult mai numeroase, de ordinul zecilor de mii.

La aceştia se adaugă cei 400.000 de salariaţi din companii de stat, dintre care peste 15.000 de angajaţi câştigă peste 1.000 de euro net şi circa 5.000 peste 2.000 de euro net pe lună.

Dacă fondul de salarii pentru poliţişti, militari şi angajaţi din servicii speciale - estimat la 4 mld. euro - s-ar reduce cu 30%, statul ar face o economie de 1,2 mld. euro. În afara acestor bani, bugetul statului mai este grevat şi de cheltuieli anuale de 1 miliard de euro pentru susţinerea pensiilor foştilor angajaţi din Ministerul de Interne, servicii secrete şi Apărare, plătite integral de la buget.

Conform declaraţiilor de avere, există cazuri în care un şofer din cadrul MAI a avut anul trecut un venit de 3.630 de lei pe lună, iar un zidar - faianţar care a lucrat pentru acest minister a fost plătit cu 1.500 de lei pe lună.