Şeful BCE cere zonei euro să se concentreze pe relansarea creşterii economice

Draghi a spus că nu există "absolut nicio contradicţie" între un pact de creştere economică şi pactul de consolidare a disciplinei bugetare.

"Sunt cu totul de acord că problema creşterii economice trebuie să revină în centrul atenţiei, fără să fie o contradicţie cu nevoia de a continua consolidarea fiscală", a arătat Draghi.

Populaţia şi investitorii din Europa sunt tot mai dezamăgiţi de politica de austeritate promovată de Germania, concretizată cu încheierea unui pact fiscal (aşa-numitul compact fiscal), în condiţiile în care zona euro reintră în recesiune.

Şeful BCE a spus că programul instituţiei de achiziţie de obligaţiuni suverane rămâne în funcţiune, dar depinde de guverne să îşi aducă sub control costurile de finanţare, prin aplicarea de reforme structurale.

"Instrumentele există, dar programul de achiziţii de obligaţiuni nu este infinit sau veşnic", a precizat Draghi în conferinţa de presă susţinută după ce BCE a menţinut dobânda de politică monetară la minimul record de 1%.

Pe pieţele financiare există aşteptări tot mai mari că BCE va trebui să vină în ajutorul zonei euro, având în vedere că Spania este supusă unor presiuni intense, iar coaliţia guvernamentală din Olanda s-a destrămat.

Draghi a lăudat însă eforturile Spaniei şi Italiei, afirmând că ambele ţări au făcut progrese semnificative.

Spania a intrat în a doua recesiune din ultimii trei ani, iar temerile investitorilor că nu va putea respecta ţintele de reducere a deficitului bugetar au readus ţara în centrul crizei datoriilor, iar costul împrumuturilor a crescut.

"Aş vrea să spun că guvernul Spaniei a făcut un efort semnificativ pentru reforme. Sunt o serie de reforme care au fost aplicate într-un timp foarte scurt. Trebuie să recunoaştem acest efort", a arătat Draghi.

El a mai spus că Italia a făcut un "progres remarcabil" şi se află pe un drum bun.

În privinţa economiei zonei euro, Draghi consideră că situaţia se va îmbunătăţi pe parcursul acestui an, deşi riscurile se menţin, iar inflaţia la nivelul celor 17 state membre va rămâne peste nivelul de 2%.