Şeful misiunii FMI: Nu am negociat cota unică. Deşi am propus măsura, ştiam că Guvernul nu vrea

"Când purtăm discuţiile cu autorităţile, inclusiv pe partea de buget, facem o evaluare a situaţiei şi punem pe masă toate opţiunile posibile. A fost însă foarte clar spus de autorităţi că nu există nicio intenţie să se majoreze cota unică, deci nu s-au mai purtat negocieri pe acest domeniu. În mod clar, autorităţile şi-au identificat priorităţile şi acestea sunt măsurile, care au fost anunţate ieri", a afirmat şeful misiunii FMI întrebată dacă experţii internaţionali au propus sau au susţinut majorarea cotei unice.

Declaraţia şefului misiunii FMI contrazice afirmaţiile liderilor USL, Crin Antonescu şi Victor Ponta, care, de altfel, aveau poziţii divergente privind evoluţia discuţiilor.

Duminică seara, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că premierul Victor Ponta şi ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, "au dat şi dau bătălii cu FMI" pentru a menţine cota unică.

"Păi ca să rămână cotă unică - dacă s-ar fi modificat cota unică era un scandal monstruos şi pe bună dreptate - şi premierul şi ministrul de Finanţe au dat şi dau bătălii cu FMI-ul, care vine şi spune: «ce vorbiţi, domn'e, hai să ne uităm în toată Europa, impozitele sunt mult mai mari, de ce aveţi voi, voi şi Bulgaria, atât de mici?». Şi trebuie să le explici că altele sunt condiţiile, că pentru noi este cât de cât o şansă ca să putem atrage nişte investitori, ca să putem lăsa propriii noştri investitori câţi mai sunt, nu mai zic mici şi mijlocii, că mari nu mai avem, sau nu avem, să respire", a precizat Crin Antonescu.

Preşedintele PNL a reamintit că formaţiunea pe care o conduce nu acceptă sub nicio formă creşterea cotei unice, iar premierul Victor Ponta este "solidar" cu acest punct de vedere. "Nimeni nu a venit să spună «a încercat Ponta să mărească impozitele şi noi, liberalii, ne-am opus şi l-am strâns de gât». Nu, am spus-o foarte corect. E adevărat că ei sunt, şi premierul şi ministrul Finanţelor (...), în situaţia de a rezolva această problemă, a neîndeplinirii parametrilor de încasare, deci practic de a găsi nişte bani care nu pot fi găsiţi decât din venituri suplimentare sau din reducerea unor cheltuieli", a spus Antonescu.

El a precizat că, pe lângă menţinerea cotei unice la 16%, este important ca CAS să scadă cu trei puncte procentuale.

În replică, premierul Victor Ponta a declarat că reprezentanţii FMI nu au avansat ideea creşterii cotei unice, el arătând totodată că aceştia nu s-ar fi opus unei astfel de măsuri.

Solicitat să comenteze declaraţiile făcute de preşedintele PNL, Crin Antonescu, potrivit căruia s-au dus lupte cu FMI pentru a nu se creşte cota unică, Ponta a răspuns: "Nici vorbă. Nu au venit cei de la FMI cu ideea de a creşte cota unică. Nu au cerut. Nu zic că s-ar fi opus, dar ei nu au cerut."

Prin declaraţia de marţi, şeful misiunii de evaluare certifică faptul că ambii lideri USL au fost lipsiţi de rigoare când au făcut acele declaraţii.

Din declaraţiile şefului misiunii FMI a rezultat, în fapt, că autorităţile române au negociat doar măsuri pentru acoperirea majorării salariilor şi pensiilor şi a unor cheltuieli de investiţii suplimentare pentru primării. Măsurile de compensare au fost găsite în creşteri de accize, cu o majorare mai importantă la benzină şi motorină, precum şi în impozitarea altor construcţii decât clădirile.

Andrea Schaechter a exlus, practic şi orice şansă ca CAS să fie diminuat în acest an, arătând că în condiţiile în care priorităţile Guvernului au fost majorările de salarii şi pensii şi investiţiile locale, singura opţiune ar fi rămas lărgirea bazei de impozitare pentru contribuţii şi alte măsuri fiscale.

Pe de altă parte, ministrul Finanţelor, liberalul Daniel Chiţoiu, a declarat ferm că baza de calcul a CAS nu va fi modificată în acest an pentru veniturile din drepturi de autor şi cele ale persoanelor fizice autorizate.

Premierul Victor Ponta a anunţat luni seara că nivelul contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) va fi redus cu 5 puncte procentuale din al doilea semestru al anului viitor, dacă Guvernul va identifica până la 1 iulie toate resursele care să permită compensarea integrală a efectelor acestei măsuri.