Semne de întrebare persistă privind planul UE de asistenţă bancară directă

"Liderii Europei au surprins scepticii cu un plan îndrăzneţ ce prevede pomparea de fonduri în băncile care au probleme, reducerea costurilor de împrumut pentru Spania şi Italia şi evitarea măsurilor de austeritate impuse statelor care solicită asistenţă. Acum, însă, miniştrii Finanţelor au la dispoziţie o săptămână şi jumătate pentru stabilirea detaliilor, iar investitorii vor fi foarte atenţi", comentează Huffington Post.

"Deciziile luate la summitul de la Bruxelles nu vor pune capăt crizei care afectează Europa de aproape trei ani. Rămân numeroase întrebări privind modul în care va funcţiona sistemul asistenţei bancare directe, privind existenţa a suficiente fonduri pentru salvarea băncilor; în plus, nu se ştie dacă săraca şi îndatorata Grecie va fi exclusă din zona euro", subliniază publicaţia.

David Kelly, analist la JPMorgan Funds, constată că pieţele financiare au răspuns, deşi lent, la veştile bune din Europa. Pieţele vor continua ascensiunea, în pofida problemelor care rămân, apreciază el.

Planul privind asistenţa directă acordată băncilor prevede instituirea unei autorităţi centralizate - probabil BCE - pentru supravegherea băncilor europene, care în prezent sunt sub controlul guvernelor statelor naţionale, guverne care au evitat până acum închiderea băncilor neperformante. "Însă, în cadrul uniunii bancare, noua autoritate centrală probabil va obţine atribuţii de închidere a băncilor neperformante în cazul în care guvernele naţionale vor evita aceste măsuri", atrage atenţia Huffington Post.

Conform Wall Street Journal, cancelarul Angela Merkel a argumentat că a acceptat unele compromisuri "bune şi sensibile" la summitul UE, pentru extinderea instrumentelor europene utilizate în combatere crizei. Dar, notează WSJ, Merkel a insistat că a obţinut şi ea concesii importante, oferind ca exemplu instrumentul de supraveghere a sistemului bancar.

Secretarul-general al CDU, Hermann Groehe, nota vineri că Angela Merkel a reuşit evitarea solicitărilor pentru acceptarea eurobondurilor şi mutualizarea datoriilor statelor suverane. "Ideea centrală este că au existat tentative masive în ultimele zile de mutualizare a datoriilor statelor europene. Faptul că Angela Merkel, susţinută de alte state, a evitat cu succes acest lucru este un lucru bun pentru Germania ca ancoră de stabilitate, este un lucru bun şi pentru Europa", argumenta Groehe, citat de ZDF.