Creanţa datează de dinainte de 1990 şi provine din exporturi de arme, dar şi din lucrări de construcţii – şcoli, blocuri, spitale – realizate în Libia de către firme din România.
Pentru recuperarea datoriei a fost constituită, încă din 1994, o comisie formată din reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri – Departamentul de Comerţ Exterior şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. Comisia a primit mandat de la Guvern pentru recuperarea creanţei din Libia. Oficialii de la Ministerul Finanţelor dau vina pe „poziţia rigidă” a părţii libiene.
„Creanţele României din Libia provin din operaţiuni de comerţ exterior şi cooperare economică derulate de societăţi comerciale româneşti în baza Acordurilor de colaborare dintre cele două ţări semnate în anii 1974, 1979, 1981 şi 1984. Reglementarea creanţelor României din Libia a înregistrat până în prezent practic o stagnare, cu toate că au avut loc mai multe runde de negocieri, cele două părţi nereuşind să ajungă la nici un rezultat concret în această problemă datorită poziţiei rigide abordate de partea libiană”, au declarat pentru gândul reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor. Ei adaugă că în noul context politic de la Tripoli, partea română va căuta să identifice o modalitate de reluare a discuţiilor pentru reglementarea creanţelor României din această ţară.
Citeşte mai multe despre banii pe care România trebuie să îi recupereze din Libia pe www.gandul.info.