Pentru că se îndreaptă spre economii de peste 1.000 de miliarde de euro, criza devine nu numai o problemă europeană, ci una mondială, liderii ţărilor G7 (cele mai industrializate state din lume) fiind mereu în legătură pentru a discuta despre ceea ce se întâmplă în Europa. Ei se tem că odată atinse Spania şi Italia, economia mondială ar reintra în recesiune într-o perioadă în care guvernele din întreaga lume nu mai au muniţie pentru a lupta cu o astfel de situaţie. Soluţia ar fi o creştere a capacităţii de împrumut a fondului de urgenţă al UE, la care se pare că se lucrează deja în spatele uşilor închise, dar implementarea acesteia ar putea dura câteva luni, ceea ce ar putea forţa BCE să intervină pe pieţe şi să cumpere obligaţiuni ale celor două ţări.
Turbulenţele de pe pieţele datoriilor statelor din zona euro, unde investitorii duc preţurile împrumuturilor guvernelor spre valori prea mari pentru a fi suportate de ţări precum Italia sau Spania, se propagă în sistemul bancar. Cele mai mari bănci din cele două ţări deţin în cantităţi atât de mari obligaţiuni emise de statele de origine încât sunt slăbite de creşterea randamentelor acestor instrumente de împrumut, scrie The New York Times.
Creşterea vulnerabilităţii grupurilor bancare uriaşe din aceste state alimentează temerile că cele mai recente eforturi ale Europei de a îngrădi criza datoriilor suverane nu sunt pe măsura problemelor pe care ar trebui să le rezolve. Îngrijorările complică situaţia, făcând mai dificil şi mai costisitor pentru bănci să împrumute bani de pe pieţele interbancare pentru finanţarea operaţiunilor zilnice, ceea ce ar putea degenera, în cel mai rău caz, în probleme de lichiditate.
Citeşte mai multe despre criza datoriilor din Europa pe www.zf.ro.