Comisia de Dialog Social discută marţi proiectele privind salariul minim şi punctul de pensie

Preşedintele „Cartel Alfa” a mai spus, după întâlnirea cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), că sindicaliştii vor susţine, şi marţi, creşterea salariului minim la 850 de lei, cu toate că, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere publică, majorarea ar urma să se facă în două etape, respectiv la 750 de lei începând cu 1 februarie şi la 800 de lei din iulie.

Potrivit proiectului de HG, peste 436.000 de salariaţi din sectorul concurenţial vor beneficia, din 1 februarie, de prima etapă de majorare a salariului minim pe economie, iar în cea de-a doua etapă, când salariul minim va ajunge la 800 de lei, vor fi 677.267 de beneficiari

Al doilea proiect ce ar urma să fie discutat marţi este cel al Legii pentru modificarea şi completarea Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care Ministerul Muncii propune modificarea modului de calcul al valorii punctului de pensie, acesta urmând să se majoreze anual cu „100% din rata medie anuală a inflaţiei”, faţă de „100% din rata inflaţiei” în prezent, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

ZF: Radiografia salariilor pe judeţe şi polii de creştere în ultimul deceniu. Timişul a depăşit cu mult Clujul la salariul mediu şi este aproape de a detrona Bucureştiul

Cum a evoluat salariul minim net în România în ultimele două decenii: de la 71 de euro la 517 euro

Bogdan Hossu a mai declarat luni seară, tot după discuţiile cu reprezentanţii FMI, că le-a reproşat acestora transformarea dialogului social într-unul de tip comunist, dat fiind faptul că sindicatele au fost chemate la negocieri privind salariul minim după ce se decisese majorarea acestuia la 800 de lei, în două etape.

În 9 ianuarie, Hossu a explicat că sindicaliştii susţin necesitatea majorării salariului minim la 850 de lei deoarece aproximativ două milioane dintre cel 4,3 milioane de salariaţi plătitori de taxe şi impozite beneficiază de asistenţă socială din partea statului, toţi fiind remuneraţi în zona salariului minim.

Liderul sindical a mai precizat atunci că din cauza nivelului foarte scăzut al salariului minim s-a ajuns la o importantă fraudă fiscală, în piaţa muncii, de aproximativ 15 la sută din PIB.

„Raportul dintre salariul minim şi salariul mediu ar trebui să fie de 60 la sută, sau 50 la sută în condiţiile economice actuale. La noi este de aproximativ 32 la sută”, a mai spus Bogdan Hossu.

În plus, sindicaliştii au atras atenţia că după ultima creştere a salariului minim în Bulgaria, România a ajuns să se claseze pe ultimul loc în Uniunea Europeană.