Senatori, deranjaţi de faptul că preşedintele Consiliului Fiscal a spus că România ar putea intra în recesiune: Declaraţiile pot influenţa piaţa şi costurile de creditare ale statului

Comisia economică a Senatului l-a invitat pe Ionuţ Dumitru pentru a explica de ce consideră că România va intra în recesiune. Zamfir a apreciat că, făcând o astfel de afirmaţie, care este în măsură să influenţeze piaţa financiară şi să majoreze costurile de împrumut ale statului, banca la care lucrează Dumitru şi care este unul din creditorii importanţi ai statului ar putea obţine avantaje.

Dumitru a respins ideea de incompatibilitate, invocând prevederile legale de desemnare a preşedintelui Consiliului Fiscal, care nu se referă la cazul unei funcţii într-o bancă comercială.

Preşedintele Consiliului Fiscal a invocat un studiu al BNR din anul 2015 în care se estimează că o creştere a datoriei publice undeva între 40% şi 45% din PIB ar inhiba creşterea economică, iar probabilitatea de recesiune creşte foarte mult, la peste 50%. Datoria publică de acum, de 35% din PIB, nu este foarte departe de pragul menţionat, mai ales pe fondul reducerii ritmului de creştere economică, a spus Dumitru.

Replica senatorilor a mers de la comparaţii între nivelul datoriei publice între ţările din Europa, multe, inclusiv state din Est, depăşind nivelul de 60% din PIB prevăzut de Tratatul de la Maastricht, la evoluţia datoriei publice în ultimii ani, care a scăzut ca pondere în PIB, pe fondul creşterii economice accelerate. Potrivit Eurostat, 15 state membre au avut la finele anului trecut rate ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB, cel mai mare fiind înregistrat în Grecia (178,6%), Italia (131,8%), Portugalia (125,7%), Belgia (103,1%) şi Spania (98,3%). În Ungaria datoria publică este 80% din PIB.

Conform FMI, spune Dumitru, România ar putea avea, în cazul în care nu apar schimbări în politica economică, cel mai rapid ritm de creştere a datoriei publice din Europa, urmând să ajungă în 2027 la 60% din PIB, un nivel care s-ar putea dovedi, la nivelul de dezvoltare a României, prea mare.

Discuţia a mai atins şi nivelul şi evoluţia investiţiilor străine directe, sacrificarea investiţiilor publice pentru menţinerea deficitului bugetar, precum şi modul de realizare şi interpretare a previziunilor economice. O altă temă a fost cea a colectării veniturilor bugetare. „Dacă România ar colecta TVA ca Bulgaria, am avea 3,8 miliarde de euro în plus pe an, o autostradă mare în fiecare an. Noi colectăm 64%, bulgarii 85% din TVA. Dacă am atinge nivelul de colectare din Bulgaria astfel de discuţii nu ar mai avea sens", a afirmat Ionuţ Dumitru.