Şi România are resurse şi materii rare de valorificat. ZF: Dezvoltarea economică vine din prelucrarea lor, nu doar din exploatare. Programul naţional de explorare trebuie să fie aprobat până pe 24 mai 2025

România are resurse şi materii prime critice pe care le poate exploata atât în contextul tran­ziţiei energetice, cât şi în contextul mai amplu al cererii generate de dezvoltarea economică la nivel global, de la cupru, până la grafit şi mag­ne­ziu, dar adevărata dezvoltare economică vine din prelucrarea lor, din fabricarea de produ­se cu valoarea adăugată, nu doar din exploa­tare şi vânzare, după cum au explicat antre­pre­norii, managerii şi specialiştii din indus­trie care au participat vineri la cea de-a treia zi a evenimentului ZF Power Summit 2025.

„Din 34 de minerale critice, România de­ţine cupru, siliciu, grafit, magneziu în can­tităţi reprezentative, şi în cantităţi mai mici celelalte. (…) Unele extrageri nu erau feza­bile în trecut, dar preţul mineralelor a crescut şi un astfel de proiect poate fi acum eficient. Vom susţine un astfel de program de explo­rare, cu statul sau cu companii private. Tre­buie însă să avem hărţile de resurse actuali­za­te. Există un termen pentru acest proces. Trebuie să avem un program naţional de explorare aprobat până pe 24 mai 2025“, a declarat Ionuţ-Sorin Banciu, vicepreşedinte la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geo­logice a Dioxidului de Carbon (ANRMPS). 

Uniunea Europeană pune accent tot mai mult pe cele 34 de materii prime critice după ce a adoptat directiva cunoscută drept Criti­cal Raw Materials Act. Una dintre aceste materii prime critice este grafitul, esenţial inclusiv pentru capitolul mobilitate electrică din tranziţia energetică. 

Salrom (Societatea Naţională a Sării) a de­pus două proiecte în valoare totală de 448 milioane de euro pe un cadru de finan­ţare special la Comisia Europeană, prin DG Grow, proiecte prin care îşi propune să ex­ploa­teze grafit prin redeschiderea unor mine închise în arealul Baia de Fier din judeţul Gorj, unde România are rezerve de grafit şi să prelucreze aceste resurse.

„Al doilea proiect se referă la prelucra­rea acestor şisturi grafitoase pentru că este important ca lanţul să se închidă. Dacă vom gândi strâmt şi doar exploatăm materie pri­me şi o vindem ulterior, nu va fi dezvoltare eco­nomică. Dezvoltarea economică vine atunci când lanţul se închide, când te duci până la a fabrica grafit de înaltă calitate şi, eventual, chiar grafen, care este un derivat din grafit, cu proprietăţi uluitoare“, a expli­cat Marius Gubernat, director, Integrated Management Department, Salrom.