Sindicatele din Franţa resping propunerile premierului privind modificarea sistemului de pensii

După o săptămână de greve şi manifestaţii la care au participat sute de mii de oameni, premierul Edouard Philippe a susţinut un discurs televizat în care a prezentat un plan de revizuire a sistemului de pensii, relatează The Guardian.

Prim-ministrul a promis că modificările vor fi implementate în faze „lipsite de brutalitate” şi a precizat că acestea nu vor afecta lucrătorii născuţi înainte de 1975. El a numit planul „corect” şi a spus că poate duce la oprirea grevei.

Edouard Philippe a spus că guvernul va introduce pentru prima dată în Franţa o pensie minimă, pentru cei care au muncit întreaga viaţă, de 1.000 de euro pe lună.

Philippe a precizat că vârsta legală de pensionare va rămâne 62 de ani, deşi vor fi necesari încă doi ani de muncă, din 2027, pentru o pensie completă. Aceasta înseamnă că persoanele născute după 1974 vor trebui să muncească până la vârsta de 64 de ani pentru a primi o pensie completă.

Sindicatele văd în propunere o creştere efectivă a vârstei standard de pensionare, iar reacţiile au fost negative chiar şi din partea celor mai moderate organziaţii, care au fost deschise să negocieze cu guvernul.

„S-a trecut de o linie roşie”, a declarat Laurent Berger, secretarul general al sindicatului CFDT. Membrii s-au reunit pentru a decide ce măsuri trebuie întreprinse.

Liderul sindicatului CGT, de stânga, a respins planurile.

Lucrătorii feroviari din mai multe sindicate au solicitat intensificarea mişcărilor greviste. Joi, blocajele feroviare vor continua, cu multe linii închise şi avioane menţinute la sol. Multe şcoli vor fi închise, iar unele sindicate ale poliţiştilor s-au alăturat acţiunii.

Pensiile reprezintă o problemă-cheie în Franţa, fiind o parte centrală a modelului social francez. Aproape toţi lucrătorii contribuie la sistemul de pensii de stat, iar pensiile private sunt mult mai puţine decât în ​​ţările vecine.

Unii demonstranţi sunt îngrijoraţi de faptul că noile reguli din Franţa ar putea stimula fondurile de pensii private, pentru a-i îmbogăţi pe alţii.

Preşedintele Emmanuel Macron a promis că va asigura cea mai mare transformare a modelului social francez şi a sistemului de asistenţă socială din perioada postbelică şi consideră că modificările sistemului pensiilor sunt un test cheie. El şi-a bazat credibilitatea politică pe faptul că a refuzat să se încline în faţa protestelor stradale, acuzând preşedinţii anteriori că nu au rezolvat problemele.

Guvernul susţine că unificarea celor 42 de regimuri diferite de pensii, de la lucrătorii feroviari şi din energie la avocaţi şi personalul Operei din Paris, este crucială pentru a menţine viabilitatea sistemului, pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte. Sindicatele spun că schimbările reprezintă un atac asupra drepturilor fundamentale ale lucrătorilor şi se tem că oamenii vor trebui să muncească mai mult pentru pensii mai mici.

Sistemul ar urma să înlocuiască actualul mod de calcul al pensiilor - pe baza a 25 de ani cu cele mai mari câştiguri pentru un lucrător din sistemul privat sau a şase luni pentru funcţionarii publici - cu un sistem universal bazat pe puncte.