Sistemul paneuropean de pensii e în vigoare. Va fi el un succes? - analiză

Dacă sistemul paneuropean de pensii (PEPP) va fi un succes analizează Claudia Sofianu, Partener, liderul separtamentului de Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România şi Dan Răuţ, Manager, departamentul de Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România.

Aşa cum este conceput, PEPP ar putea deveni primul produs care să depăşească graniţele statale prin caracterul său de aplicabilitate extins la nivelul întregii comunităţi UE/ SEE – orice persoană fizică, fie ea din UE sau non-UE va putea accesa PEPP, atât timp cât îşi are reşedinţa într-unul din statele membre. Însă, doar timpul şi modul în care fiecare stat UE va reglementa produsul va arăta în ce măsură va deveni PEPP un produs atractiv şi util pentru consumatori, dar şi cât de sustenabil şi profitabil poate fi pentru furnizorii care ar trebui să îl implementeze sau cât de mult se va dezvoltă oferta, în condiţiile în care nu există o certitudine nici privind dimensiunea cererii şi nici asupra facilităţilor fiscale cu care va veni PEPP, pentru o eventuală stimulare a ei.

PEPP există pe agenda Comisiei Europene încă din anul 2017 şi a fost creat ca parte dintr-un Plan de întărire a pieţelor de capital din cadrul UE. Cum Comisia Europeană a oficializat recent punerea în aplicare a Regulamentului PEPP, în orice moment de acum înainte, ne putem aştepta să vedem primele mişcări în piaţă ale furnizorilor de specialitate din statele membre.

Aceştia pot fi întreprinderi financiare autorizate şi înregistrate, adică instituţii de credit, întreprinderi de asigurare directă de viaţă, instituţii care furnizează produse de pensii personale, firme de investiţii care oferă servicii de administrare de portofolii, societăţi de investiţii sau societăţi de administrare de fonduri de investiţii alternative. Ei ar trebui să înceapă procesul de autorizare, de prototipare şi implementare a produselor PEPP la nivelul jurisdicţiilor locale. Şi, cum vorbim despre un domeniu extrem de reglementat, putem presupune că PEPP nu va putea fi lansat în piaţă mai devreme de 2023.

Merită menţionat şi că CE a preferat adoptarea unui regulament şi nu a unei directive (deşi Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene - TFUE permite adoptarea de acte atât sub formă de regulamente, cât şi sub formă de directive), pentru punerea în aplicare. Putem presupune că a fost preferată această variantă deoarece regulamentul este direct aplicabil în toate statele membre şi va permite o adoptare cât mai rapidă, ceea ce ar contribui la consolidarea economiilor şi a investiţiilor pentru pensii în contextul uniunii pieţelor de capital (directiva ar fi necesitat, în unele cazuri, şi ratificare locală prin legi naţionale – ceea ce ar fi rezultat într-un timp de implementare semnificativ mai mare).

În schimb, regulamentul permite ca fiecare stat membru să îşi contureze trăsăturile specifice de produs (de exemplu, condiţiile pentru faza de acumulare). Pe scurt, regulamentul prevede cadrul general şi liniile directoare ale PEPP, urmând ca autorităţile locale să dezvolte şi să implementeze normele de aplicare la nivel naţional. PEPP va avea caracter voluntar, fiind necesară încheierea unui contract scris între participantul persoană fizică şi entitatea furnizoare autorizată. Va fi, astfel, un produs complementar pensiilor obligatorii de stat sau celor ocupaţionale (după caz) existente, reprezentând o opţiune personală şi voluntară, cu scop de economisire pe termen lung în vederea pensionării. Produsul prevede acumularea de capital pe termen lung cu obiectivul explicit de a furniza venituri la pensionare şi cu posibilităţi limitate de retragere anticipată înainte de acest moment (deci, fără posibilitate de rambursare anticipată sau cu posibilităţi strict limitate de rambursare anticipată, în anumite condiţii), fiind structurat asemănător actualului sistem de pensii voluntare tip Pilon III.

Chiar dacă în prezent, în cadrul statelor membre UE există multiple astfel de planuri de pensii personale naţionale, PEPP poate deveni primul produs care să depăşească graniţele naţionale, prin caracterul său de aplicabilitate extins la nivelul întregii comunităţi, ceea ce ar trebui să aducă un şi mai pregnant interes cel puţin pentru forţa de muncă mobilă la nivel internaţional. Nu în ultimul rând, poate fi atractiv şi pentru „freelanceri” sau pentru acel tip de persoane fizice care nu ajung să contribuie regulat, din diferite motive, la sistemele de pensii de stat/ publice. De asemenea, poate fi de interes şi pentru tineri, aceştia putând beneficia, încă de la începutul carierei sau a vieţii adulte, de un instrument de economisire pe termen lung stabil şi predictibil.

Avantajos este şi faptul că nu contează naţionalitatea consumatorului care doreşte să acceseze acest produs.

În plus, PEPP este ”portabil” în întreaga Uniune, el venind în completarea sistemelor existente în statele membre. La acest moment, din varii cauze, Comisia Europeană a considerat că piaţa sa internă privind produsele de pensii personale nu funcţionează tocmai optim. În unele state membre nu există încă o piaţă pentru ele. În altele, există deja oferte pentru produse de pensii personale, însă pieţele naţionale sunt puternic fragmentate. Prin urmare, produsele de pensii actuale au un grad limitat de portabilitate. Din această cauză, persoanele pot avea dificultăţi în ceea ce priveşte exercitarea libertăţilor fundamentale. De exemplu, acestea ar putea fi împiedicate să accepte un loc de muncă sau să se pensioneze în alt stat membru. În plus, există şi o anumită lipsă de standardizare a produselor de pensii personale în prezent.

De asemenea, Regulamentul PEPP nu împiedică înregistrarea unui produs de pensii personale existent şi care îndeplineşte condiţiile stabilite în prezentul regulament, ceea ce permite autorizarea/ echivalarea unora deja existente.

Condiţiile de plată a pensiei vor fi stabilite de fiecare stat membru în parte, între condiţii putându-se regăsi limite în stabilirea vârstei minime pentru începutul fazei de plată a pensiei, perioada maximă înainte de împlinirea vârstei de pensionare de aderare la un sistem de PEPP, precum şi condiţii privind rambursarea înainte de vârsta minimă pentru începutul fazei de plată a pensiei, în special în cazul unor dificultăţi deosebite.

La nivelul României, subiectul este deja pe agenda ASF care a comunicat încă de anul trecut că PEPP va fi unul dintre instrumentele susţinute pentru stimularea şi dezvoltarea infrastructurii pieţelor financiare nebancare privind Piaţa Pensiilor Private,prin “Susţinerea adoptării cadrului legal necesar introducerii produselor pan-europene de pensii”.

Conform obiectivelor setate de ASF pentru perioada cuprinsă între 2021 - 2023, reiese că elaborarea legislaţiei secundare care vizează emiterea Normelor de aplicare a prevederilor Regulamentului privind Produsul Paneuropean de Pensii Personale (PEPP) va fi dusă la bun sfârşit până în anul 2023.

Fiindcă ne aflăm deja la jumătatea intervalului de timp asumat de ASF pentru realizarea acţiunilor şi îndeplinirea obiectivelor sale strategice privind PEPP, publicarea Normelor de aplicare PEPP ar trebui să se regăsească pe lista de priorităţi ale ASF până la finalul acestui an.

Un alt punct de discuţie privind PEPP este tratamentul fiscal aplicabil, ţinând cont de specificul comunitar al acestui produs. Astfel, autorităţile europene au considerat că, din punct de vedere fiscal, statele vor fi cele care vor decide tratamentul fiscal aplicabil, dar Comisia încurajează autorităţile fiscale naţionale să confere un tratament fiscal cel puţin similar cu cel al celorlalte produse de pensii private/ ocupaţionale existente. Fără să avem informaţii concrete în acest sens de la oficialităţi, putem, prin analogie, să considerăm că la nivelul României, PEPP va putea fi reglementat şi tratat din punct de vedere fiscal în aceeaşi manieră cu contribuţiile la fondurile de pensii facultative (aşa cum sunt definite de legislaţie) – de ex. Pensiile Facultative de tip Pilon III – care sunt neimpozabile, atunci când contribuţiile la fondul de pensii facultative sunt suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană; şi, în plus, sunt deductibile fiscal la calcularea bazei impozabile privind stabilirea impozitului pe venit, atunci când sunt suportate direct de angajaţi/ contribuabil, tot în limita a 400 Euro/ echivalent în lei/ an (facilitate aplicabilă atât salariaţilor, cât şi persoanelor care realizează venituri din activităţi independente).

Cu alte cuvinte, pentru ca PEPP să fie atractiv este nevoie de un tratament fiscal mai bun, pentru a se detaşa de restul produselor de pe piaţă. Nu în ultimul rând, PEPP trebuie să devină un produs viabil şi pentru furnizori, care, în fapt, vor reprezenta, factorul de multiplicare şi popularizare al acestui nou produs. În acest sens, se ridică unele semne de întrebare privind bonitatea reală pe care PEPP o poate aduce furnizorilor, având în vedere că din punct de vedere al costurilor există deja anumite limitări prevăzute chiar de Regulament, ceea ce poate rezulta, finalmente, într-un produs neprofitabil sşi, prin urmare, se poate traduce într-o potenţială reticenţă a acestora în a promova un astfel de instrument către publicul larg (spre exemplu, costul de administrare pentru consumatori va fi plafonat la maximum 1% din valoarea acumulată anual, ceea ce ar putea fi nerentabil pentru companiile de resort).

În concluzie, succesul PEPP va depinde atât de tratamentul fiscal ce va fi stabilit de autorităţi, dar, în egală măsură, şi de modul în care furnizorii vor reuşi să promoveze produsul. Scopul a fost ca PEPP să aibă o acoperire cât mai largă la nivelul întregii Uniuni Europene, dar există riscul ca furnizorii de asigurări şi pensii private să îşi îndrepte atenţia doar către anumite state membre şi, astfel, acoperirea PEPP să fie disproporţionată, iar în unele state membre (spre ex. statele vestice) să fie mai mare, pe când în altele (ex. statele estice) să fie mai puţin sau deloc dezvoltată. Doar timpul şi experienţa practică post-implementare vor oferi răspunsurile aşteptate, iar piaţa se va regla şi se va diversifica pe măsură ce noul produs va câştiga încrederea utilizatorilor.