Analiză ZF   Situaţia bugetului de stat după cinci luni este extrem de tensionată

E ca şi cum cineva ar fi încurcat cifrele de la cheltuieli cu cele de la venituri. „De remarcat că la cheltuieli toate sunt peste ritmul prognozat pe întregul an, iar la venituri cele mai multe sunt mai mici decât cele progno­zate“, comentează datele Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie.

Una dintre cele mai importante misiuni ale noului ministru de finanţe Marcel Boloş va fi să facă o primă rectificare bugetară, care să acordeze realitatea bugetară la ţinta de deficit bugetar. Cifrele de la cinci luni, cele mai recente, arată că veniturile au crescut cu 10%, când ar fi trebuit să crească cu 14%, iar cheltuielile, per total, au avan­sat cu 17%, când ar fi trebuie să crească cu doar 9%. În aceste condiţii, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, în cel mai fericit caz guvernul Ciolacu va reuşi să menţină acelaşi deficit ca anul trecut, dacă nu chiar va creşte. Deficitul bugetar din 2022 a fost de 5,7% din PIB, când veniturile au explodat la o creştere de 21%.

„Evoluţia era previzibilă, dacă vă uitaţi la opinia Consiliului Fiscal şi la opiniile ana­liştilor, era clar că veniturile sunt supraesti­mate şi cheltuielile sunt subestimate şi ve­dem că acest risc s-a materializat. Veniturile mult sub ţintă şi cheltuielile sub ţintă repre­zintă un cocktail care duce la un derapaj major al deficitului bugetar. Fără măsuri de corecţie, mi-e teamă că deficitul nu va scădea, ci chiar va creşte“, spune Dumitru. Ce înseamnă însă aceste corecţii? Deci­zia este politică, spune Ionuţ Dumitru şi dă exemplul facilităţilor fiscale din mai multe sectoare economice sau al cotelor reduse de TVA la jumătate din coşul de consum al unei persoane. În acelaşi timp, cu ochii la anul electoral 2024, guvernul s-a prins în hora promisiunilor de creşteri de pensii, vouchere, ajutoare de stat, scăderi de TVA sau plafonarea preţurilor.

Între timp, încasările din TVA, cea mai importantă taxă a bugetului, cresc cu 6%, când ar fi trebuit să zbârnâie la un plus de 19%. „Am văzut supraevaluarea veniturilor din TVA de la bun început. Se baza probabil pe o îmbunătăţire a colectării, care este de do­rit, dar e imprudent să o incluzi în buget înain­te să se întâmple. Este bine să se întâmple, sigur, dar nu te poţi baza pe ceva incert“, mai spune Ionuţ Dumitru, care mai adaugă la cal­cul şi amânările de plăţi la final de 2022, pen­tru a se încadra în deficitul bugetar propus.

România s-a angajat în faţa Uniunii Europene că va reduce deficitul bugetar ca pondere în PIB la 4,4% în 2023. Doar prin creşterea PIB nu se poate, ci este nevoie şi de scăderea deficitului în cifre absolute, adică majorarea veniturilor să fie peste majorarea cheltuielilor bugetului de stat. Având în vedere situaţia actuală, marea întrebare este dacă mai poate fi atinsă ţinta de deficit bugetar, către care pieţele financiare se uită cu atenţie.

„Aşa cum sunt lucrurile acum, nu. Sunt două motive: primul este că veniturile au fost supraestimate, avându-se în vedere o dinamică a colectării mai bună decât este în realitate, iar pe partea de cheltuieli, în mod limpede, au scăpat de sub control şi ceea ce putem spune este că la salarii se accelerează depăşirea“, spune Bogdan Glăvan.

Inflaţia a adus anul trecut venituri ne­spe­rat de bune la bugetul de stat, care au fost folosite. Acum însă, mai completează Glăvan, situaţia din 2023 nu este un de­zas­tru, decât prin comparaţie cu 2022, care a fost un an excepţional pentru bugetul statului.

„A fost o anticipare optimistă pe partea de venituri, care în mod normal nu crea atâtea probleme. Dar eroarea dezvăluie magni­tu­dinea poverii fiscale de anul trecut. Finanţele publice ale României nu stau extraordinar de rău în acest moment, ci au stat excepţional de bine, într-un mod artifi­cial, anul trecut. Într-o situaţie de stabilitate a preţurilor, nu avea cum să iasă la 5,7% (din PIB, deficit bugetar - n. red.) şi această consolidare, scăderea deficitu­lui, s-a bazat exclusiv pe inflaţie”.