Soluţii financiare şi juridice pentru agricultori, la conferinţa Mediafax Talks about Agriculture

Veronica Toncea, director general al Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR), a arătat că în Romania sunt 1.088.361 de fermieri la o suprafaţă agricolă totală de 9.719.462 de hectare, ceea ce însemană o  suprafaţă medie de 8,9 hectare/fermă. Comparativ cu anul 2010 a scăzut ponderea fermelor ce deţin între 1 şi 10 hectare de la 32,3% la 30,3% şi a crescut cea a fermelor ce deţin între 10 şi 100 de hectare de la 15,5% la 17,6%.

Potrivit Veronicăi Toncea, principalele vulnerabilităţi din agricultura românească sunt: fermierii între 50 şi 70 ani care deţin 2.330.083 de hectare, respectiv 24,3% din totalul suprafeţei agricole; profitabilitatea scăzută a determinat decapitalizarea sectorului şi a constituit principalul factor al stagnării producţiei agricole; România a avut o politică de sprijinire a agriculturii diferită de a celorlalte state membre până în anul 2010 şi în acelaşi timp diferită de la o perioadă la alta, în funcţie de perioada de guvernare. Ea a mai invocat lipsa cadastrului funciar şi faptul că procesul de implementare a politicilor agricole, strategiilor MADR şi proiectelor cu adresabilitate pentru mediul rural se derulează destul de dificil la nivelul fermierilor individuali.

Veronica Toncea a menţionat şi slaba dezvoltare a filierei de comercializare a producţiei agricole, inexistenţa structurilor de comercializare care să integreze fermieri, procesatori şi comercianţi în alianţe strategice, cu efecte în piaţa produselor, lipsa amenajărilor pentru irigaţii, inexistenţa sprijinului statului pentru energie şi apă, evaziunea fiscală determinată de sistemul fiscal dual (fermieri individuali-fără TVA, persoane juridice-cu TVA).

Directorul FGCR a arătat că în anul 2012 a crescut exponenţial numărul de beneficiari ai garanţiei Fondului, respectiv de 3,5 ori faţă de perioada corespunzătoare din 2011 şi s-a redus dramatic (cu 80%) valoarea medie a unei garanţii în portofoliu, activitatea concentrându-se asupra creditelor pentru capitalul de lucru cu sume foarte mici.

În privinţa viitorului exerciţiu financiar al UE (2014-2020), Veronica Toncea a susţinut că pentru România startul în anul 2014 poate depinde, printre altele, de elaborarea unei legislaţii care să consolideze exploataţiile agricole, să permită comasarea terenurilor agricole şi reglarea problemei cadastrului, de elaborarea legislaţiei privind infrastructura rurală (irigaţii şi altele), precum şi de eliminarea dualismului fiscalizării agriculturilor.
Ea a mai cerut adoptarea unor proceduri simple, rapide şi necostisitoare de executare a garanţiilor ỉn caz de neplată a creditului, prin revizuirea fundamentală a întregului mecanism de executare silită, pentru a proteja eficient interesul creditorului ỉn dauna debitorului rău platnic.

Simona Mureşan, director al Direcţiei Strategii, Programe Guvernamentale şi Relaţii Instituţionale a FNGCIMM, a arătat că acest fond oferă mai multe tipuri de garanţii, printre care pentru creditele acordate fermierilor şi procesatorilor de produse agricole destinate finanţarii capitalului de lucru, pentru beneficiarii eligibili ai Fondului European pentru Pescuit, pentru creditele contractate de beneficiarii publici ai Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondului european de garantare agricolă.

Ea a spus că în privinţa garanţiilor pentru creditele acordate fermierilor şi procesatorilor de produse agricole destinate finanţarii capitalului de lucru, beneficiarii eligibili sunt societăţi comerciale de tip IMM, asociaţii agricole persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale, producători agricoli individuali. FNGCIMM garantează până la 80% din finanţarea acordată şi până la valoarea de 2,5 milioane euro per debitor, a precizat Mureşan.

Adrian Lisandru, director Promovare şi Distribuţie la BRD-Groupe Société Générale, a arătat că rata de default a creditelor acordate fermierilor este mai mică decât cea aferentă finanţărilor vizând alte sectoare de activitate şi că trendul pe termen mediu pare să fie de creştere a preţurilor produselor agricole şi alimentare, pe fondul cererii în creştere, ceea ce, combinat cu o creştere de anticipat a productivităţii, conduce la o performanţă financiară mai bună în domeniul agricol.  

El a susţinut că BRD are o ofertă complexă acoperind atât necesarul de lichidităţi pentru desfăşurarea activităţii curente a agricultorilor (combustibil, salarii, seminţe, îngrăşăminte, etc), cât şi necesarul pentru investiţii (dotare cu echipamente/utilaje/modernizare facilităţi existente, achiziţii de imobile, construcţii de hale, grajduri sau silozuri. Pe de altă parte, Lisandu a spus că BRD are şi o oferta completă  atât pentru afacerile mici, cât şi pentru afacerile mari din agricultură, dedicată oricărei activităţi agricole sau de procesare.

Cristian Popescu, managing associate la firma de avocatură Popovici, Niţu&Asociaţii, a vorbit despre cum pot beneficia agricultorii de plăţi directe din Fondul European pentru Garantare în Agricultură. El a arătat că în cadrul Schemei de plată unică pe suprafaţă (SAPS), persoanele fizice şi/sau persoanele juridice care exploatează terenuri agricole în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi administratori în cadrul asociaţiilor, locatari sunt beneficiarii plăţii directe (prin APIA) a unor sume uniforme per hectar, efectuate din Fondul European pentru Garantare in Agricultura (FEGA). El le-a spus agricultorilor că, din punct de vedere legal, o dată ce beneficiarul SAPS a depus cererea aferentă, iar APIA a verificat îndeplinirea tuturor condiţiilor legale, în patrimoniul beneficiarului SPAS se naşte un drept de creanţă/plată (un drept la încasarea unor sume certe şi lichide). Această creanţă poate fi transferată/cesionată în orice moment al anului, dar numai către un alt fermier şi poate fi folosită ca garanţie pentru creditele acordate de bănci. Popescu a precizat că, începând din 2010, APIA a încheiat o serie de convenţii tripartite cu o serie de bănci româneşti şi cu Fondul de Garantare a Creditului Rural prin care băncile folosesc cesiunea drepturilor de plată din cadrul SAPS drept garanţie a creditelor acordate agricultorilor.

Cristian Popescu a mai arătat că în cazul unui transfer/arendare integrală al unei exploataţii agricole, cesionarul preia exclusiv drepturile de plată din cadrul SAPS. Nu este posibilă o împărţire convenţională a drepturilor de plată din cadrul SAPS între cedent şi cesionar (şi nici între arendator şi arendaş), ce ar permite fostului proprietar/arendator să continue sa încaseze banii, le-a mai spus Popescu agricultorilor prezenţi la conferinţă.