Sondaj: 92% din români susţin că autorităţile trebuie să combată economia gri

Potrivit sondajului, 69% din respondenţi înţeleg că economia gri diminuează din fondurile disponibile pentru serviciile publice precum educaţia, sistemul public de sănătate sau infrastructura rutieră.

Pentru mai mult de 70% din respondenţi, ascunderea veniturilor faţă de autorităţile fiscale are un impact negativ asupra creşterii economice, activitate care duce la concurenţă neloială.

Astfel, peste 80% dintre consumatori ar vedea necesară asumarea de către propriile guverne a unor măsuri care să combată economia subterană şi ar încuraja dialogul activ al cetăţenilor cu autorităţile, procentajele acestor grupuri solidare cu lupta împotriva economiei subterane variind de la 72% în Polonia la 93% în Bosnia şi Herzegovina.

„Respondenţii înţeleg că nefiscalizarea unor sume parţiale sau totale ale tranzacţiilor contribuie automat la creşterea economiei subterane. Cu toate acestea, după cum arată şi studiul Mastercard, mulţi dintre ei nu realizează că propriile obiceiuri de cumpărături pot face cu adevărat o diferenţă. Mai mult, nu conştientizează că plăţile cu cardul pot să restricţioneze în mod semnificativ economia subterană. Doar 37% din totalul respondenţilor din regiune au putut identifica plata cu cardul în locul plăţii cu numerar drept un mijloc prin care ar putea să fie redusă economia subterană. În Ungaria, cifra a fost de 13%, cel mai scăzut procent de informare cu privire la acest aspect din Europa de Est”, se arată în studiu.

„Cu toate acestea, imediat ce consumatorii îşi dau seama că propriul lor comportament la cumpărături poate avea un impact uriaş, aceştia sunt dispuşi să şi-l schimbe. Aproximativ 80% din respondenţii din totalul eşantionului regional sunt dispuşi să efectueze mai des plăţi electronice (de la 60% în Slovenia la 85% în România; 76%, în medie, în regiunea Europei de Est), fiind conştienţi de faptul că tranzacţiile electronice şi înregistrate contribuie la diminuarea economiei subterane. De asemenea, aceiaşi respondenţi sunt mai dispuşi să-şi păstreze bonurile fiscale atunci când are loc o tranzacţie (de la 71% în Republica Cehă la 94% în Bulgaria; 86%, în medie, în regiune)”, se mai arată în studiu.

Studiul Ipsos s-a desfăşurat în 10 pieţe din Europa de Est (Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Coraţia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia şi România). În 9 dintre cele 10 ţări, studiul a fost realizat prin intermediul unui chestionar online, pe o grupă de vârstă cuprinsă între 15 şi 64 de ani, pe un eşantion de 800 de respondenţi. Excepţie a făcut Bosnia şi Herţegovina, unde studiul a fost de tip omnibus şi a fost realizat pe un grup de 1.000 de persoane. Cercetarea avut loc în luna februarie a acestui an. Studiul, comandat de Mastercard, a fost coordonat de Ipsos.

Mastercard este o companie de tehnologie în industria globală de plăţi.