Sondaj. Generaţia Z arată un progres semnificativ la educaţia financiară

Tinerii dau dovadă de o atitudine deschisă faţă de educaţia financiară, generaţia Z aratând un semnificativ progres faţă de generaţiile anterioare, arată un studiu al agenţiei de studii de piaţă IZI. 

Studiul a fost realizat pe o populaţie digitalizată, reprezentativ urbană de 1001 chestionare CAWI (Computer Assisted Web Interviews), pe un eşantion de respondenţi cu vârste de peste 14 ani din toată România, cu o eroare de eşantionare de 3%.

Studiul ne arată că 71% dintre respondenţi nu notează cheltuielile pe care le fac. Cu toate acestea, 35% dintre tinerii cu vârsta între 15 şi 24 de ani îşi notează cheltuielile, faţă de 29% total eşantion.

Când vine vorba despre atelierele de educaţie financiară, 1 din 2 tineri cu vârste cuprinse între 15 – 24 spun că acestea sunt utile. Dacă eliminăm criteriul vârstei din eşantion, aflăm că 4 din 10 români cred în atelierele de educaţie financiară.

O treime dintre români spun că abia le ajung banii de la o lună la alta. Şi aici, tinerii resimt că se descurcă ceva mai bine, cei cu vârste între 15 – 24 ani considerând astfel (22% vs 33% la nivel de total eşantion).

Întrebaţi dacă pun bani deoparte, eşantionul se împarte în două: 47% spun că reuşesc, restul de 53% spun că nu. La această categorie există şi diferenţe de gen şi vârstă: bărbaţii (49% faţă de 44% dintre femei) şi cei între 15 – 24 ani (56% faţă de 47% din total eşantion) reuşesc în mai mare măsură să strângă bani lunar.

Cumpărăturile de impuls nu îi caracterizează pe români, 63% spunând că nu li se potriveşte acest obicei. Totuşi lucrurile se schimbă când vine vorba de segmentul 25 – 34 de ani, cu o putere de cumpărare superioară, jumătate dintre ei declară că recurg la cumpărăturile de impuls (49% vs 37% la nivel de total eşantion).

Nu în ultimul rând, studiul arată poziţia românilor vizavi de expresia “Timpul înseamnă bani”. 57% dintre romani sunt de acord cu aceasta, procentul crescând în rândul Generaţiei Z (63%).