Sporuri şi stimulente financiare, atacate de Guvern la Curtea Constituţională. Sunt vizaţi: bugetarii din administraţie, sănătate şi transporturi

 Guvernul a sesizat Curtea Constituţională a României cu privire la dispoziţiile proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, adoptat de Parlament în 22 iunie 2016, a anunţat luni Executivul. 

Unul dintre amendamentele adoptate la acest proiect de lege vizează reglementarea acordării, pentru personalul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (A.N.F.P.), inclusiv demnitarii, a unui spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50%, aplicat salariului de bază lunar, care face parte din acesta şi care constituie bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază.

Executivul argumentează că acordarea unui astfel de spor de risc ar avea, după calculele Guvernului, un impact bugetar de circa 1,89 milioane de lei în plus, faţă de cheltuielile de personal aprobate în bugetul instituţiei pentru anul 2016, constituind un drept salarial nou. Potrivit calculelor Executivului, acordarea unui astfel de spor pentru întreg personalul încadrat în funcţii publice ar genera un impact bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de lei anual.

De asemenea, Guvernul consideră nejustificată necesitatea acordării unei astfel de majorări salariale pentru întreg personalul A.N.F.P., în condiţiile în care nu este definită activitatea specifică ce presupune acordarea unor drepturi salariale suplimentare.

Guvernul mai subliniază că în legea adoptată de Parlament nu se indică sursa de finanţare şi, potrivit art.138 alin (5) din Constituţia României, republicată, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

''Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României. Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar şi, posibil, depăşirea ţintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecinţa încălcării Tratatului de la Maastricht'', mai arată Guvernul. 

Sporurile pentru cei care posedă titlul de doctor

Guvernul a atacat la CCR încă două legi privind majorări salariale acordate bugetarilor - personalului bugetar care posedă titlul ştiinţific de doctor, personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi din Ministerul Transporturilor.

Unul dintre articolele contestate din Legea pentru completarea Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, adoptată de Parlament în 8 iunie 2016, prevede acordarea către personalul bugetar care posedă titlu ştiinţific de doctor a unui spor de 15% din salariul de bază, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care a obţinut titlul ştiinţific respectiv.

Referitor la această prevedere, Executivul consideră că apare ''problema riscului interpretării confuze şi discreţionare a legislaţiei, cu consecinţa aplicării subiective a acesteia de către angajator''.

O altă modificare contestată la CCR prevede o majorare de 10% a salariului pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din cele aflate în coordonarea prim-ministrului şi cele aflate sub controlul Parlamentului, în cazul în care, fie sunt structuri nou înfiinţate, fie contractul colectiv de muncă a expirat.

Referitor la această prevedere, Executivul consideră că prin acest amendament se constituie un drept salarial nou, cu impact financiar nebugetat, iar acordarea acestei majorări numai personalului menţionat de normă constituie o măsură cu caracter discriminatoriu faţă de celelalte categorii de personal.

Totodată, Guvernul a sesizat Curtea Constituţională a României cu privire la dispoziţiile Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor, adoptată de Parlament în 28 iunie 2016.

Amendamentul contestat propune majorarea salariilor de bază ale personalului din cadrul Ministerului Transporturilor cu 23 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută, respectiv o majorare salarială de 57,5%, începând cu 1 septembrie 2016.

''Acordarea unei majorări salariale suplimentare doar pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Transporturilor are caracter discriminatoriu şi va duce la inechităţi între personalul din aparatul propriu al ministerelor. prin aplicarea cumulată a prevederilor ordonanţei cu amendamentul adoptat de Parlament, personalul din Ministerul Transporturilor ar urma să beneficieze de o creştere salarială de peste 150%, comparativ cu luna septembrie 2015. Măsura propusă generează presiuni financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului general consolidat de circa 3,4 milioane de lei, pentru anul 2016 şi 13,6 milioane de lei, pentru 2017'', explică Executivul.

Guvernul reiterează că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

''Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României. Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar şi, posibil, depăşirea ţintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecinţa încălcării Tratatului de la Maastricht'', argumentează Guvernul.

Stimulentele lunare pentru personalul medical, vizate de solicitarea Guvernului

Guvernul a atacat la CCR modificările aduse de Parlament legilor 95/2006 şi 263/2004, prin care Ministerul Sănătăţii şi instituţiile cu reţea sanitară pot acorda personalului medical stimulente lunare în limita a două salarii brute pe ţară, pe motiv că nu există stabilită sursa de finanţare.

Guvernul a cerut luni Curţii Constituţionale exercitarea controlului de constituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea art.6 alin (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, adoptată de Parlament în 22 iunie 2016.

Executivul contestă prevederea potrivit căreia ministerul Sănătăţii, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie pot acorda personalului medical şi de specialitate stimulente financiare lunare în limita a două salarii minime brute pe ţară.

În sesizare, Guvernul arată că "începând cu anul 2011, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi a legilor de salarizare elaborate în baza prevederilor acestei legi.(...) Pe de altă parte, adoptarea acestor măsuri ar putea conduce la un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat aferente 2016 de circa 3,2 miliarde de lei, respectiv 5,5 miliarde de lei în 2017".

Totodată, Executivul sesizează faptul că nu este indicată sursa de finanţare.

"Există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României. Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar şi, posibil, depăşirea ţintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecinţa încălcării Tratatului de la Maastrich", se arată într-un comunicat al Guvernului.

Citeşte şi: Proiect de lege: Magistraţii care îşi îndeplinesc atribuţiile cu rea credinţă, excluşi din magistratură şi obligaţi să restituie salariile

Citeşte şi: Proiect de lege: Aleşii locali nu vor putea avea mai mult de două mandate succesive

Citeşte şi: Proiect de lege: Săptămâna de lucru să aibă 38 de ore, nu 40 şi angajaţii să îşi poată fexibiliza programul